BNR, prima ședință de POLITICĂ MONETARĂ din 2019. Ce estimări au ANALIȘTII

Analiștii și economiștii din bănci nu se așteaptă ca BNR să majoreze sau să reducă rata dobânzii de politică monetară.

Această rată este de 2,5%, începând cu mai 2018, când a fost urcată cu 0,25 de puncte procentuale față de nivelul de 2,25%, cât a fost stabilit începând cu 8 februarie 2018.

Începând cu 9 ianuarie 2018, Banca centrală a României a urcat rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât o stabilise începând cu 7 mai 2015. Aceasta a fost prima inversare de ciclu, după aproape nouă ani.

Începând cu 5 februarie 2009, BNR a scăzut dobânda cheie, pe fondul crizei și a problemelor de finanțare. La acea dată, instituția a stabilit dobânda cheie la 10%, în scădere de la 10,25% cât fusese începând cu 1 august 2008. În cei nouă ani, Banca centrală a preferat să facă pași mici, respectiv scăderi de cel mult 0,5 puncte procentuale.

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

FLASH NEWS Ce mesaj trebuie să transmită Nicușor Dan la întâlnirea cu Trump ca să evite eșecul. Geoană: „Atunci ne putem juca din nou cărțile”

22:42

La începutul anului trecut, BNR s-a văzut nevoită să reia creșterea ratei dobânzii de politică monetară, pe fondul creșterii accelerate a inflației, care de la 0,1% în ianuarie 2017 a urcat până la 3,3% în decembrie 2017. Tendința se arăta în creștere pe fondul reintroducerii supraccizei și a majorări prețurilor pentru energie, iar în mai și iunie 2018, rata anuală a inflației a fost de 5,4%. Pe final de an, inflația s-a stabilizat în ținta BNR de 2,5%, plus/minus 1%.

BNR a decis care sunt băncile de importanță sistemică

Banca Națională a stabilit că în sistemul bancar românesc sunt nouă bănci de importanță sistemică. OTP Bank a intrat în lista actualizată și a ieșit Bancpost, preluată de Banca Transilvania.

Cele nouă bănci sistemice sunt Banca Transilvania, UniCredit Bank, BCR, BRD – SocGen, Raiffeisen Bank, Alpha Bank România, CEC Bank, OTP Bank și Garanti Bank.

Instituțiile de credit de importanță sistemică sunt entitățile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar în ansamblu și/sau cu economia reală.

În anul 2015, pe lista băncilor sistemice au fost incluse zece instituții de credit, iar ulterior numărul a fost extins la 11 bănci. Anul trecut, lista includea nouă bănci sistemice.

Banca Națională evaluează periodic instituțiile de credit din perspectiva importanței sistemice. Metodologia este armonizată cu cea a Autorității Bancare Europene.

Banca centrală a stabilit amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în 2019. Amortizorul de capital aferent altor instituții de importanță sistemică reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit.

Începând cu 1 ianuarie 2019, trei bănci, respectiv BCR, Banca Transilvania și Raiffeisen Bank, trebuie să mențină, la nivel consolidat, un amortizor de 2% din valoarea totală a expunerii la risc, dublu față de anul trecut. Pe de altă parte, OTP Bank trebuie să mențină un amortizor O-SII de 1,5% din valoarea totală a expunerii la risc, în timp ce în cazul UniCredit Bank și BRD – SocGen amortizorul trebuie să fie de 1% din valoarea totală a expunerii la risc.

Tot de la începutul anului, la nivel individual, CEC Bank trebuie să mențină un amortizor de 2% din valoarea totală a expunerii la risc, iar pentru Alpha Bank și Garanti Bank, amortizorul este de 1% din valoarea totală a expunerii la risc.

Printre criteriile luate în considerare pentru identificarea băncilor de importanță sistemică figurează nivelul activelor, importanța (valoarea plăților efectuate la nivel național, depozitele atrase de la sectorul privat și creditele acordate populației și companiilor), precum și com­plexitatea și interconectivitatea.

În general, băncile sistemice intră în exercițiile de evaluare a calității activelor și în testele de stres și, dacă înregistrează probleme, intră în mecanismul de rezoluție și redresare.