Bogdan Aurescu: Resursele din zona de platou continental alocată României de Curtea Internațională de Justiție pot asigura independența energetică în viitor

Secretarul de stat în MAE a subliniat importanța deciziei din 3 februarie 2009 pentru politica externă a României, care a reprezentant „prima extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918”.

Fostul Agent al României la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), Bogdan Aurescu, a explicat că Bucureștiul a decis să se adreseze instanței de la Haga după ce a concluzionat că negocierile cu Ucraina nu puteau duce la un rezultat „în conformitate cu interesul național al României”.

„A fost o alegere perfectă, căci ea a permis României să folosească eficient instrumentele inteligente ale dreptului internațional în beneficiul țării mele!”, a spus, vizibil emoționat, Bogdan Aurescu.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Oficialul MAE a reamintit că soluția dată de Curte a fost mai bună decât orice alt rezultat care ar fi putut fi obținut prin megocieri. „Cea mai avantajoasă propunere, făcută de fosta URSS în 1987, ar fi dat României doar 50% din zona disputată în acel moment, adică nu mai mult decât aproximativ 4.000 de km pătrați”, a spus Aurescu/

În opinia sa, decizia Curții cu unanimitate de voturi – fără precedent în jurisprudența CIJ – a consolidat „expertiza României în domeniul dreptului internațional”. Totodată, a fost eliminată „o problemă extrem de complicată și sensibilă” de pe agenda relației bilaterale cu Ucraina.

Hotărârea CIJ de a acorda 79,34% din zona disputată reprezintă nu numai „un rezultat excepțuonal” pentru politica externă a României, dar are semnificații importante și pentru securitatea energetică. „Dincolo de bătălia juridică, cu diverse argumente și linii de raționament în fața Curții, miza obținerii unei linii favorabile de delimitare a fost, cu adevărat, reprezentată de resursele de hidrocarburi ale zonei”, a subliniat Aurescu.

Acesta s-a declarat „bucuros” de faptul că activitățile de explorare arată „perspective bune pentru resurse importante în zona alocată de Hotărâre României, ceea ce este de natură să asigure un grad înalt de independență energetică a României în viitorul nu foarte îndepărtat”, a mai spus secretarul de stat.

În urmă cu cinci ani, la 3 februarie 2009, CIJ a pronunțat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră. Curtea Internațională de Justiție de la Haga a recunoscut, atunci, jurisdicția și drepturile suverane ale României pentru o suprafață de platou continental și zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declarațiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conținea circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze și 12 milioane de tone de petrol.

Pentru a marca împlinirea a cinci ani de la decizie, MAE a organizat, luni, conferința internațională „România și Curtea Internațională de Justiție. 5 ani de la Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”.

La eveniment au fost prezenți mai mulți membri ai echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina, precum și șeful SIE, Teodor Meleșcanu, consilierul prezidențial Iulian Chifu, fostul ministru de Externe Petre Roman, Kenneth Keith, unul dintre cei 15 judecători ai CIJ, Mihnea Constantinescu, reprezentant special al Guvernului pe probleme de securitate energetică, și membri ai corpului diplomatic acreditat la București.