Câtă încredere au românii în sistemul bancar. Ce spun datele oficiale

Dezvoltarea sectorului financiar trebuie să meargă dincolo de îmbunătățirea accesului la creditele bancare. Sistemele financiare trebuie să se dezvolte într-un mod echilibrat atât prin subsectoarele bancare, cât și prin cele nebancare, inclusiv prin piețele de capital, prin sectorul de asigurări și prin orice alte instituții financare nebancare, pentru susținerea adecvată a creșterii incluzive în Europa și Asia Centrală (EAC), se afirmă în raportul Băncii Mondiale, intitulat „Riscuri și beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o creștere incluzivă în Europa și Asia Centrală”.

Astfel, documentul relevă faptul că, aproximativ 45% dintre românii chestionați în perioada 2012-2013 au încredere în siguranța depozitelor, iar circa 55% au încredere în stabilitatea sistemului financiar. Cei mai siguri în ceea ce privește stabilitatea sistemului bancar par să fie macedonenii (aproape 80%), în vreme ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare. La polul opus, ungurii sunt cei mai puțin încrezători atât în sistemul bancar (18%), în siguranța depozitelor (38%), cât și în stabilitatea sistemului financiar (45%).

ACCIDENT Accident teribil pe autostrada din Germania. Un român a fost spulberat de un camion după ce mașina i-a rămas fără combustibil

09:31

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Rubio simte că Donald Trump vrea să iasă din războiul cu Iran”

09:30

Raportul lansat marți observă că sistemul financiar din țările emergente ale Europei și Asiei Centrale este în mod semnificativ mai puțin dezvoltat și mai puțin diversificat decât sistemul financiar al celor mai apropiate țări-etalon, și anume țările din Europa occidentală, precum și decât multe dintre națiunile cu venituri medii.

De exemplu, numai aproximativ 38% dintre adulți utilizează produse de economisire, comparativ cu media din lumea aflată în curs de dezvoltare, care este de 54%, și doar foarte puțini utilizează produse din domeniul asigurărilor. Neîncrederea în bănci în rândul cetățenilor este de asemenea mai mare decât în orice altă regiune a lumii.

„Depășirea acestei neîncrederi și creșterea diversității sistemului financiar sunt cruciale pentru susținerea unei creșteri sustenabile. Politicile publice trebuie să se concentreze pe crearea unor stimulente pe piețe, diminuând obstacolele, pentru a se asigura că sistemul financiar beneficiază de pe urma contribuțiilor unui amplu spectru de oameni și firme,” a declarat dl. David Gould, economist principal pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale și autor al raportului citat. „Raportul de față analizează anumite dimensiuni-cheie ale dezvoltării financiare și oferă un cadru robust pe baza căruia decidenții politici să-și poată stabili priorități și să-și gestioneze echilibrarea politicilor publice.”

Conform Raportului citat, în anii 1990 țările din Europa și Asia Centrală au optat pentru un model de creștere financiară rapidă, concentrându-se pe extinderea creditelor bancare, o măsură adesea finanțată cu capital străin. Acest model a contribuit la sporirea gradului de incluziune financiară a societăților comerciale și a gospodăriilor familiale, însă a fost și însoțit de o eficiență financiară mai scăzută și de o vulnerabilitate sporită. În consecință, în această regiune s-au manifestat două crize bancare majore, mai întâi la sfârșitul anilor 1990 și apoi din nou după 2008.

„Deși s-a înregistrat un oarecare nivel de revenire, constatăm că băncile singure nu vor putea susține tipul de creștere incluzivă de care este nevoie pentru a putea sprijini dezvoltarea regiunii pe termen lung”, a declarat dl. Martin Melecky, coautor al Raportului citat și Economist Principal pentru Regiunea Asiei de Sud în cadrul Băncii Mondiale. „Gradul scăzut de creștere a veniturilor, în special în rândul persoanelor cu venituri mici, sporește gradul de insatisfacție cu privire la starea de fapt, dar și o neîncredere mai mare în sectorul financiar, ceea ce face ca necesitatea întreprinderii unor reforme în sectorul financiar să fie mult mai urgentă”.

Raportul subliniază cât de important este ca țările EAC să aibă în vedere anumite opțiuni de politici publice, inclusiv abordarea nivelului sporit al împrumuturilor neperformante, crearea unui cadru general pentru politicile macroprudențiale în țările EAC, consolidarea cadrului de guvernanță pentru băncile aflate în proprietatea statului, sporirea gradului de utilizare a plăților electronice, precum și promovarea utilizării asigurărilor în condițiile sporirii riscurilor asociate schimbărilor climatice.