Câte locuri de muncă au rămas neocupate în 2016, în România. Care este industria cu cele mai mari probleme

Câte locuri de muncă au rămas neocupate în 2016, în România. Care este industria cu cele mai mari probleme
Publicat: 30/03/2017, 10:51
Actualizat: 22/04/2017, 19:15

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2016, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,73%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 de locuri vacante).

Sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (9.700 de locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (8.500 de locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 de locuri vacante).

Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială (+0,55 puncte procentuale) și în administrație publică (+0,50 puncte procentuale), iar ușoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activități de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură și pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,05 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (+2.000 de locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creșteri, precizează INS.

Doar în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.

În anul 2016, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 de locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată, s-au regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 de locuri vacante).

Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupații au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Astfel, cele mai importante creșteri atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +3.100 de locuri vacante), de muncitori calificați și asimilați – grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.000 de locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente – grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1.400 de locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv București-Ilfov (1,57%), conform sursei citate.

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (16.000 de locuri vacante), care a reprezentat puțin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară. Regiunile Vest (8.900 de locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.600 de locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1.900 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,94%, respectiv 4.500 de locuri vacante), care împreună dețin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.

Comparativ cu anul precedent, în toate regiunile de dezvoltare atât rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creșteri.

Astfel, în ceea ce privește rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cele mai relevante creșteri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (+0,34 puncte procentuale), respectiv București- Ilfov (+0,31 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creșteri în aceleași două regiuni, însă pe primul loc s-a situat regiunea București-Ilfov (+3.600 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (+ 1.700 de locuri vacante).