Câți bani au retras băncile străine din România. DOCUMENT BNR

„Din anul 2012 vedem o evo­lu­ție opusă a resurselor externe și a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 și martie 2016, ceea ce a redus de­pendența de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat”, a punctat Georgescu.

Procesul de deleveraging, prin care băncile străine își reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 și se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidență că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

SPORT Petrolul, în faliment? Un oficial al prahovenilor îl contrazice pe Gino Iorgulescu

00:29

CONTROVERSĂ Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

23:55

În condițiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a și în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro și au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­trași de acțio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiți cu resursele interne.

CITESTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR