Câți oameni vor suferi de foamete cronică până la finele anului. Ce rol are pandemia de COVID-19 în majorarea celor afectați

După ce foametea cronică a scăzut constant timp de decenii, aceasta a început uşor să crească în 2014, iar acest lucru continuă şi în prezent, în contextul în care pandemia de COVID-19 ar putea determina ca încă 130 de milioane de persoane să sufere de acest fenomen până la sfârşitul anului 2020.

Apariţia unor noi zone în care persoanele suferă de foamete acută, în contextul pandemiei, poate uneori determina creşterea acestui număr, se menționează în raportul ONU „Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial”, dat publicității luni, 13 iulie 2020.

În condițiile în care progresul luptei împotriva foametei stagnează, pe de altă parte pandemia de COVID-19 intensifică vulnerabilităţile şi insuficienţele sistemelor alimentare ale lumii, mai exact toate activităţile şi procesele care afectează producţia, distribuţia şi consumul de alimente, mărturisesc specialiștii organizației.

REPORTAJ Burebista, Eminescu, „revoluție” la Georgescu. Se scriu „pagini de istorie” în fața Arestului Central, acolo unde este întemnițat fostul candidat la președinție: „Călin, te iubim!”

18:44

REACȚIE Șeful NATO răspunde la amenințările nucleare ale Rusiei. Rutte: „NATO este mult mai puternică decât Rusia, nu ne-ar putea învinge niciodată”

18:38

Cu toate că este prea devreme să fie evaluat impactul total al carantinei şi al altor măsuri de izolare, raportul estimează că cel puţin alte 83 de milioane de persoane, sau posibil cel mult 132 de milioane, ar putea suferi de foame în 2020, ca rezultat al recesiunii economice declanşate de COVID-19.

Directorii Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondului Internaţional pentru Agricultură (IFAD), Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programului Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au precizat că aproximativ 690 de milioane de persoane au suferit de foamete în 2019.

„Practic, este vorba despre o creștere cu 10 milioane din 2018 şi cu aproape 60 de milioane în cinci ani”, susțin experții. „Costurile mari şi accesibilitatea financiară scăzută înseamnă că miliarde de persoane nu se pot hrăni cu mâncare sănătoasă sau bogată în nutrienţi”.

O dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari, zlinic

Lupta împotriva foamei şi a malnutriţiei în toate formele sale (inclusiv subnutriţia, deficienţele de micronutrienţi, excesul de greutate şi obezitatea) nu înseamnă doar asigurarea hranei suficiente pentru a supravieţui.

Potrivit experților, este imperios necesar ca alimentele consumate, şi în special cele oferite copiilor, să conţină nutrienţi. Ei spun însă că un obstacol-cheie este costul mare al alimentaţiei nutritive şi accesibilitatea financiară scăzută a dietelor sănătoase pentru un număr foarte mare de familii.

Raportul prezintă dovezi privind faptul că o dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari americani pe zi, sumă ce reprezintă limita internaţională a sărăciei. Astfel, preţul celei mai ieftine diete sănătoase este de cinci ori mai mare decât preţul pentru o masă formată doar din alimente pe bază de amidon.

Lactatele, fructele, legumele bogate în nutrienţi şi alimentele bogate în proteine (de origine vegetală sau animală) sunt cele mai scumpe grupe de hrană existente la nivel global.

Informațiile de ultimă oră relevă că un număr de peste trei miliarde de persoane nu-şi pot permite o dietă sănătoasă. În Africa Subsahariană şi Asia de Sud, 57% din populaţie se află în această stare, cu toate că nicio regiune, inclusiv America de Nord şi Europa, nu este ocolită.

Potrivit raportului, anul trecut, între un sfert şi o treime dintre copiii sub cinci ani (191 de milioane) erau subdezvoltaţi sau aveau masă musculară redusă (erau prea scunzi sau prea slabi).

Alte 38 de milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali.

Printre adulţi, între timp, obezitatea a devenit o pandemie globală în sine.

Trecerea la o dietă sănătoasă ar combate reapariția foametei

În cadrul aceluiași raport, experții ONU au precizat că o trecere globală la dietele sănătoase ar ajuta la combaterea reapariţiei foametei și ar genera în paralel economii enorme.

Practic, un astfel de pas ar permite compensarea aproape în totalitate a costurilor pentru sănătate asociate cu dietele nesănătoase, care se estimează că vor ajunge la 1,3 miliarde de dolari americani, anual, în 2030.

Asta în timp ce costurile sociale legate de dietă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, care se estimează că vor ajunge la 1,7 miliarde de dolari americani, ar putea fi diminuate cu până la trei sferturi.

Specialiștii îndeamnă totodată la transformarea sistemelor alimentare pentru a reduce costurile alimentelor nutritive şi pentru a creşte accesibilitatea financiară a dietelor sănătoase.

„În timp ce soluţiile specifice vor fi diferite de la ţară la ţară, şi chiar în interiorul acestora, răspunsul general se află în intervenţiile din întreg lanţul de aprovizionare cu alimente, în mediul alimentar şi în economia politică ce dă formă comerţului, cheltuielilor publice şi politicilor de investiţii”, susțin experții celor cinci organizații citate.

Previziuni sumbre pentru Africa, în ceea ce privește foametea cronică

Asia găzduieşte cel mai mare număr de persoane subnutrite (381 de milioane), Africa se află pe locul al doilea (250 de milioane), urmată de America Latină şi Caraibe (48 de milioane).

Procentajul total de persoane care suferă de foame s-a schimbat puţin, la 8,9%, dar cifrele absolute au crescut din 2014.

„Acest lucru înseamnă că în ultimii cinci ani foametea a crescut odată cu populaţia planetei”, atrag atenția specialiștii.

Acest lucru, la rândul său, ascunde mari disparităţi regionale. Astfel, în procente, Africa este regiunea cea mai afectată şi acest lucru este în creştere, cu 19,1% din populaţie afectată de subnutriţie. Acest procentaj depăşeşte dublul celui din Asia (8,3%) şi din America Latină şi Caraibe (7,4%).

În privinţa tendinţelor curente, până în 2030, Africa va găzdui peste jumătate din populaţia lumii afectată de foamete cronică.