Ce spune Comisia Europeană despre măsurile de relaxare fiscală luate în România

În cadrul unui eveniment de lansare oficială a recomandărilor Comisiei Europene pentru România în 2015, Angela Filote a explicat de ce Comisia menține „o doză mare de precauție” și de ce insistă atât de mult în continuare pe măsurile bugetare și de fiscalitate, deși există „o situație macroeconomică cu indicatori foarte pozitivi, atât în absolut, cât și în relativ”, în comparație cu alte state membre.

„Este tocmai pentru că România a înregistrat progrese considerabile (…) dar ne dorim foarte mult ca aceste progrese și rezultatul la care s-a ajuns, stabilitatea macroeconomică, să poată să fie menținute și în niciun caz nu ne dorim să vedem pași înapoi. E de îmțeles că s-au luat anumite măsuri de relaxare fiscală, înțelegem în totalitate rațiunile care au stat la baza acestor măsuri dar vrem să ne asigurăm că sunt luate și măsurile compensatorii, astfel încât România să păstreze aceste fundamente macroeconomice care o plasează în momentul de față printre statele membre cele mai stabile și mai disciplinate bugetar și fiscal din UE”, a afirmat Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.

Filote a mai precizat că este important ca aceste recomandări, deși nu sunt obligatorii, „să se bucure o asumare din partea României”, deoarece reformele vor fi încununate de succes doar dacă „sunt înțelese și asumate și de către guvernul statului membru”.

MOTIVARE Emil Boc a ieșit noaptea să dea la lopată: „Haideți să ne curățăm trotuarele”. Ce i-au răspuns clujenii

00:40

NEWS ALERT Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic

23:28

Angela Filote a explicat că față de anul trecut sunt mai puține recomandări pentru toate țările, întrucât Comisia a observat că „nu există suficientă capacitate administrativă la nivelul statelor membre pentru a duce un număr mare de priorități în același timp la îndeplinire”.

Șefa Reprezentanței a subliniat că, în recomandările sale, CE s-a concentrat pe domenii cu impact macroeconomic și social foarte important, prioritățile fiind la nivelul întregii UE creșterea investițiilor, reformele structurale și responsabilitata fiscală.

În același timp, Comisia Europeană a decis să nu mai includă printre recomandările specifice de țară acele domenii care sunt deja acoperite în alte formule de cooperare între CE și România, precum MCV.

Faptul că justiția nu se regăsește în recomandări „nu înseamnă că nu urmărim cu aceeași atenție și nu ne aplecăm cu aceeași atenție asupra acestui domeniu, ci pur și simplu că este deja monitorizat prin alte mecanisme”, a mai spus Angela Filote.

Comisia Europeană a adoptat, pe 13 mai, recomandările de politică economică specifice fiecărei țări pentru 2015 și 2016, prin care a lansat un apel în vederea luării de măsuri la nivel național pentru crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii.

În ceea ce privește România, CE recomandă ca, în perioada 2015-2016, să fi luate toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistență financiară.

Totodată, României i se recomandă să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB, astfel cum se specifică în cadrul programului de asistență pentru balanța de plăți 2013-2015 și, în 2016, să revină la obiectivul pe termen mediu.

Autoritățile de la București trebuie să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată și să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.

Comisia recomandă consolidarea măsurilor privind piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați și al șomerilor pe termen lung. Autorităților li se cere să se asigure că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune „de personalul adecvat” și să stabilească, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, „orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim”.

De asemenea, se recomandă introducerea venitului minim de inserție, creșterea ofertei și calității serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor, precum și adoptarea strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii.

Printre recomandările pentru România se mai numără continuarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 „pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor” și adoptarea legii privind reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.