Coface: Industria alimentară dă semne de supraîncălzire, concurența crește agresiv

Prezența a peste 10 lanțuri de retail în România, cu o populație de circa 20 milioane de locuitori, poate duce la o consolidare între companii, existând și semnale de îngrijorare privind tendința de supraîncălzire a industriei alimentare pe fondul creșterii agresive a concurenței, potrivit Coface, informează Mediafax.

Pe lângă creșterea agresivă a concurenței între jucători, supraîncălzirea industriei alimentare are la bază și incertitudinea la nivel global și deficitul de cont curent, situat la un nivel încă ridicat comparativ cu cel înregistrat în noile state membre UE.

„Având în vedere decalajul, comparativ cu standardul dezvoltării din țările UE15, există oportunități importante de investiții pe termen lung în dezvoltarea fermelor și a capacității de producție pe linia de procesare din industria alimentară. România continuă să importe de aproape 4 ori mai multe produse alimentare (în special produse alimentare, băuturi și tutun) decât exportă. În ultimii 3 ani, deficitul comercial al produselor alimentare prezintă o tendință descendentă cauzată de: scăderea cererii interne și a ponderii produselor premium în coșul de consum (factori ce au influențat negativ importurile), deprecierea monedei naționale, scăderea costurilor de producție locală (factori ce au influențat pozitiv exporturile)”, se arată într-un comunicat al Coface.

Reprezentanții companiei apreciază că în viitorul apropiat este probabil ca balanța să încline în favoarea importurilor, pe fondul unei reveniri ușoare a consumului intern și a frânării exporturilor ca urmare a îndeplinirii parțiale a standardelor de producție europene de către producătorii locali.

„Agricultura are un potențial strategic semnificativ, dar care este subexploatat datorită productivității scăzute și înzestrării reduse cu mijloace de capital. Astfel, vom continua să consumăm produse alimentare din import și în perioada următoare. România trebuie să investească mai mult în sectorul agricol, costul cu hrana fiind unul însemnat pentru o familie obișnuită de români, și doar investind într-una dintre cele mai bune resurse naturale, România va reuși să-și consolideze poziția în zona europeană”, a declarat Constantin Coman, country manager Coface România.

Pe de altă parte, Coface arată că în anul 2012 companiile din sectorul agro-alimentar au întâmpinat dificultăți în a-și onora plățile la termen, agreate cu partenerii de afaceri, 43% dintre acestea realizând plăți lent sau neregulat.

Coface a analizat pe parcursul acestui an 11.648 de firme din industria alimentară, agricultură, fabricarea băuturilor, comerț cu ridicata și amănuntul, restaurante și alte activități de servicii de alimentație, reprezentând 7% din totalul firmelor active la nivel sectorial (163.968) și care generează consolidat peste 65% din cifra de afaceri înregistrată pentru toate codurile CAEN considerate în analiză. Astfel, 17,07% dintre aceste firme au fost încadrate în clasa de risc foarte crescut, iar 48,23% în clasa de risc peste nivelul mediu. Doar 30,73% dintre firmele analizate efectuează plățile conform condițiilor stabilite cu partenerii de afaceri. Astfel, nivelul de risc consolidat la nivel sectorial este de 4,34 indicând un risc de insolvență semnificativ.

„Companiile care activează în agricultură prezintă o volatilitate ridicată a performanței financiare, puternic dependentă de condițiile meteorologice. Anul 2012 a prezentat provocări multiple pe fondul secetei (lunile iulie și august ale anului curent au fost cele mai călduroase din ultimii 52 de ani )”, se menționează în comunicat.

Potrivit Coface, firmele care activează în agricultură au debutat în anul 2012 cu rezerve financiare precare, fiind astfel mai expuse riscurilor din anul curent. Astfel, în ciuda performanței comerciale foarte bune din anul 2011, profiturile nete consolidate au fost mediocre, rata acestora fiind de 4% din cifra de afaceri. De asemenea, nivelul de îndatorare al firmelor din agricultură a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 70% la sfârșitul anului 2011.

Marcat de gradul descrescător de capitalizare, structura capitalurilor acestor firme indică un potențial limitat de finanțare suplimentară în viitor. Astfel, performanța acestora va depinde strict de performanța operațională, și în măsura în care aceasta nu se va realiza conform așteptărilor, de resurse suplimentare ale acționarilor.