Commerzbank: România ar putea trage bani de la FMI și UE, dacă investitorii cer dobânzi prea mari

România ar putea fi nevoită să tragă bani de la FMI și UE, dacă investitorii nu sunt dispuși să accepte randamente mai scăzute pentru a împrumuta statul, iar accesarea acordului preventiv ar fi un semnal negativ pentru piață, a declarat un analist Commerzbank pentru Wall Street Journal.

Ministerul Finanțelor Publice a respins joi ofertele băncilor pentru pentru obligațiunile cu scadența la doi ani, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Valoarea programată pentru licitația de joi a fost de 400 milioane lei, iar ofertele băncilor au cumulat 640 milioane lei.

„Dacă investitorii nu sunt dispuși să accepte prime de risc mai scăzute, Guvernul ar putea fi nevoit să tragă bani din acordul preventiv cu UE și FMI. Acesta nu ar fi deloc un semnal poziitv pentru piețe, astfel că leul rămâne sub presiune”, a declarat analistul Commerzbank Thu Lan Nguyen.

POLITICĂ Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul

23:17

EXTERNE Traficul de droguri, lovit din nou în Pacificul de Est: SUA distruge două ambarcațiuni ale traficanților și suplimentează prezența militară în Caraibe

23:16

Fostul secretar de stat din Minissterul de Finanțe Cristian Sporiș a declarat, la începutul lunii iulie, pentru MEDIAFAX, că România are un „buffer de lichiditate” confortabil.

„Reiterăm că Ministerul Finanțelor Publice dispune de volume de lichiditate adecvate, astfel că nu se află sub presiunea de a accepta să plateasca randamente ridicate la împrumuturi. De aceea la unele dintre precedentele licitații pentru titluri de stat nu au fost acceptate decât ofertele depuse de bănci care se încadrau în parametrii de randament convenabili Trezoreriei, iar celelalte au fost respinse”, a spus Sporiș la momentul respectiv.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Leul s-a depreciat săptămâna trecută la un nivel record în raport cu euro, de 4,6481 lei/euro, ca urmare a tensiunilor politice. În această săptămână, leul a recuperat o parte importantă din pierderea consemnată de la începutul lunii iulie. Vineri, în jurul orei 16:30, euro era cotat la 4,5320 – 4,5350 lei pe piața interbancară, sub nivelul de la aceeași oră de joi, când operațiunile se realizau aproape de 4,55 lei/euro.

Moneda națională s-a apreciat în a doua parte a zilei, în contrast cu evoluția din regiune, iar dealerii spun că leul a fost susținut de vânzările de valută realizate indirect de banca centrală.

Ca urmare a temerilor privind costuri mai ridicate la plata datoriilor în valută, autoritățile din România au luat măsuri în această săptămână, iar Banca Națională a României (BNR) a plafonat pentru prima dată începând cu luna noiembrie 2008 suma cu care împrumută băncile comerciale prin operațiuni repo.

Banca centrală a împrumutat luni 10 bănci comerciale cu 6 miliarde lei, pentru o săptămână, însă cererea a fost de peste 2,5 ori mai mare, de 15,1 miliarde lei.

După ce Ministerul Finanțelor Publice a respins joi ofertele băncilor pentru obligațiunile pe doi ani, presiunea asupra cursului ar putea reveni, scrie Wall Street Journal.

Dealerii au declarat, joi, că cererea redusă înregistrată pentru obligațuini și randamentele în creștere au fost generate de decizia BNR de luni de a plafona împrumuturile la operațiunea repo.

„Decizia BNR de a nu mai injecta nelimitat lichiditate în piață a descurajat băncile locale să mai cumpere titluri de stat”, a spus un dealer pentru MEDIAFAX.

Prin încercarea de a susține o apreciere a leului, BNR a împins în sus dobânzile pe termen scurt, limitând ieșirile de capital și lichiditatea disponibilă pe piețele monetare, a declarat economistul șef al UniCredit Țiriac Bank, Dan Bucșa, citat de Wall Street Journal

Problemele poltice din România au complicat relațiile cu FMI și UE și au întârziat eforturile acestora de a evalua programul de reformă al țării. FMI și UE pun fonduri la dispoziția României în schimbul unor reduceri de cheltuieli și reforme ale sectorului public, notează Wall Street Journal.

O delegație comună FMI, CE și Banca Mondială se află la București, pentru a discuta cea de-a șasea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat anul trecut.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.

În urmă cu câteva săptămâni, Banca Mondială a aprobat un memorandum de înțelegere cu România în urma căruia instituția a pus la dispoziție o linie de credit de 1 miliard de euro.

Acordul cu instituțiile financiare internaționale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.