Prima pagină » Economic » Cozonacul DUBAI, la mare căutare în pragul sărbătorilor pascale, deși are un preț piperat| Ce ar fi mâncat Iisus și ucenicii la Cina cea de Taină

Cozonacul DUBAI, la mare căutare în pragul sărbătorilor pascale, deși are un preț piperat| Ce ar fi mâncat Iisus și ucenicii la Cina cea de Taină

Se poate spune că pasca și cozonacul Dubai sunt vedetele din acest an de pe masa de Paște. Cofetarii și brutarii frământă la foc continuu, iar comenzile curg una după alta.

Deși prețurile nu sunt deloc mici, cererile pentru aceste deserturi sunt tot mai crescute. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini. Cât a ajuns să coste un cozonac sau o pască Dubai cu 2 zile înainte de Înviere.

Anul acesta, după carnea de miel, cozonacul va cântări extrem de mult în bugetul românilor. Un cozonac pufos și glazurat cu ciocolată poate ajunge să coste și 200 de lei. Pasca tradițională de Paște este înlocuită anul acesta cu pasca Dubai, desert care face furori, însă are un preț destul de piperat, potrivit CANCAN.

Noile fițe de Paște: Cozonacul Dubai și pasca cu vișine

Tot mai mulți români preferă confortul, dar vor să aibă și mâncare tradiționlă în seara de Înviere. Restaurantele și brutăriile au închis listele și lucrează la foc automat. Meniul complet pentru întreaga familie poate ajunge și la 1.000 lei.
Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. sunt noutățile acestui sezon. Cozonacul Dubai costă 192 lei. Cozonacul cu fistic costă 169 lei.  Restaurantele au pregătit meniuri speciale în valoare de 1.000 lei.  Sunt români care preferă să gătească de acasă.
Pentru că Vinerea Mare e zi de doliu și post negru, preparatele de Paște se fac în Joia Mare sau Sâmbăta Mare. În Duminica Învierii, toată lumea se înfruptă din bucatele tradiționale.

Ce ar fi mâncat Iisus și ucenicii la Cina cea de Taină

Potrivit Vechiului Testament, evreii antici sărbătoreau Paștele anual, în mijlocul lunii aprilie. Paștele evreiesc era dedicat Ieșirii din Egipt. Înainte ca Dumnezeu să lovească Egiptul cu cea de-a zecea urgie, Moise i-a instruit pe evrei să sacrifice fiecare câte un miel „fără cusur”. Dumnezeu le-a cerut să mănânce carnea friptă,  azimi (pâine nedospită) și verdețuri amare.

Masa trebuia consumată în grabă. Bărbații trebuia să aibă mijlocul încins, să fie încălțați, gata de plecare cu toiagul în mână. Resturile din mielul fript care rămâneau până a doua zi trebuiau arse.  Pe lângă miel, evreii ar fi consumat fructe care se găseau în regiunea Levantului de azi, precum rodii și smochine, precum și miere. Conform Evangheliilor din Noul Testament, evreii au băut vin la masa de Paște. Însuși Hristos le-a dat ucenicilor să bea vin dintr-o singură cupă.

În altă împrejurare, când Iisus a apărut în fața discipolilor după învierea Sa, le-a cerut să-i dea ceva de mâncare pentru a le dovedi că nu era un duh, ci o ființă reală. Discipolii  i-au oferit o bucată de pește fript și un fagure de miere, iar El le-a mâncat, arătându-le astfel că trupul Său înviat era adevărat și nu o halucinație.

Peștele a devenit un simbol al creștinismului timpuriu, folosit de primii creștini ca semn secret de recunoaștere. Acest simbol este derivat din cuvântul grecesc „ichthys”, care înseamnă „pește” și este un acronim pentru „Iesous Christos Theou Yios Soter” („Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”). Când apostolii  pescuiau și nu prindeau nimic, Iisus le-a spus să arunce mreaja pe partea dreaptă a bărcii, iar aceștia au prins o mulțime mare de pești.


Sursa Foto: Profimedia
Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și