Cu cât au crescut veniturile populației în ultimul trimestrul al anului 2012

Veniturile populației au urcat în trimestrul al treilea la 2.457 lei/gospodărie față de 2.396 lei în perioada aprilie-iunie 2012, în condițiile în care veniturile bănești au crescut cu 68 de lei, de la 2012 lei la 2080 lei, dar veniturile în natură au coborât cu 7 lei, de la 384 lei la 377 lei, informează Mediafax.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul III 2012 veniturile bănești medii au reprezentat 84,7% din total venituri.

În același timp, cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.214 lei lunar pe o gospodărie, față de 2.155 lei în trimestrul al doilea, în creștere cu 59 lei. Cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,1%.

FLASH NEWS Claudiu Năsui: Greva primarilor este despre bani. Dar există o soluție bună pentru România care ar mulțumi pe toată lumea, mai puțin guvernul

09:19

ENERGIE Cancelarul Austriei cere UE reducerea urgentă a prețurilor la energie: „Industria europeană este sufocată”

09:19

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.457 lei pe gospodărie și 856 lei pe persoană. Veniturile bănești au fost, în medie, de 2.080 lei lunar pe gospodărie (725 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 377 lei lunar pe gospodărie (131 lei pe persoană).

De la 1 iulie au fost majorate salariile din sectorul bugetar cu 8%, iar cea mai mare parte a veniturilor s-a înregistrat începând cu luna iulie.

Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2012, respectiv 50,5% în trimestrul II și 51,1% în trimestrul III 2012).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (23,0%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activități neagricole independente (3,0%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (2,0%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (15,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență.

Astfel, în trimestrul III 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 8,6% mai mari față de ansamblul gospodăriilor. Diferențele sunt însă mai mici decât în trimestrul al doilea.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 64,0% din salarii, de 22,2% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 38,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (27,7% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 10,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (29,6%) și celor din prestații sociale (24,3%).

Cheltuielile totale ale populației, au fost, în trimestrul III 2012, în medie, de 2.214 lei lunar pe gospodărie (771 lei pe persoană) și au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 1,0%).

Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidență. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban față de rural cu 312 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 10 lei.

Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2012, în medie, 42,0% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). În trimestrul III 2012, aceasta a reprezentat 19,1% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința cea mai mare pondere a deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (15,0%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (0,9%) și cele pentru educație (0,3%).