Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu

Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă.  

Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului.

Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu

Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația.

SĂNĂTATE Descoperire revoluționară în medicină: tehnologia care distruge tumorile cancerigene de 3 ori mai repede

08:37

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Ministerul adevărului decidea cine primește bani sau nu. Controlul comunicării venea prin îmăpiedicarea obținerii de fonduri”

08:30

O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12.

Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani.

PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut

În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari.

RECOMANDAREA AUTORULUI: