Cum se împart salariile în România. Marea problemă a românului care câștigă sub 1.000 de lei

„Nu atât inegalitatea distribuției veniturilor este problema, cât producti­vi­ta­tea, pentru că productivitatea re­dusă este dată de faptul că avem prea pu­țin capital în țară. Ne lipsește o poli­tică pe termen lung de atragere și men­ținere a investițiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situație. Soluția pentru creșterea salariilor mici constă în creșterea productivității, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze con­diții pentru atragerea și pentru for­marea de capital, nu hăituind super­marketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem țara»”, a spus Radu Nechita, confe­rențiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaților români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii finan­ciare, IT sau extracția petrolului (aces­tea fiind, în mod tradițional, sectoarele unde angajații au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piața mondială”.

Structura salariaților pe categorii de venituri ilustrează o discrepanță ma­joră pe piața muncii din Româ­nia, în care foarte mulți salariați câștigă foarte puțin și foarte puțini salariați au venituri mari.

Astfel, circa 44% dintre angajații români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariați), iar 28% câștigă între 1.000 și 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajați, adică 1,1 milioane de persoane) câștigă între 1.700 și 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariații români (adică circa 250.000 de oameni) câștigă peste 4.000 de lei net pe lună.

Citește continuarea articolului înZiarul Financiar.