Decizia care poate arunca România în criză. Situația seamănă izbitor cu cea din 2008, anul dinaintea prăbușirii. Analiză ZF

Impactul bugetar anunțat de ministreul finanțelor este de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miștii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influență asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condițiile în care cheltuielile sunt deja la limită.

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greșelile din 2008, când felul în care s-a acționat – un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creș­tere economică de peste 8% – a fost ex­pre­sia unei iresponsabilități totale”, co­men­tează economistul Ionuț Dumitru.

Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creștere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depășirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de țară să fie pus sub semnul întrebării”.

REACȚIE Petrișor Peiu trage un semnal de alarmă privind economia României: Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro

10:03

SOCIAL Un bărbat din Iași, plecat la muncă în Suedia, strângea bani pentru nunta fiicei sale. Cum l-a „ușurat” de 4.000 de euro colegul de cameră

09:48

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilității fiscal-bugetare (69/2010) care spune: „Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creșterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va ușor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miștii au o senzație de deja-vu în fața deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) și apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­dențiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt și asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creștere cu 87% față de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influențat cursul de această inundație de bani. A existat un „mix”, spune economistul Ionuț Dumitru, între conjunctura internațio­nală gravă și politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul și-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­dențiale, față de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forță în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în fața euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar