Deficitul bugetar al României ar putea depăși un nivel periculos. Avertismentul BNR pentru politicieni

Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, trage un semnal de alarmă cu privire la deficitul bugetar al României.

Potrivit acestuia, în cazul în care oficialii nu vor lua măsuri rapid, deficitul ar putea trece de 6% până la finalul acestui an.

Lazea spune că, în lipsa unor măsuri economice anul acesta și anul ciitor, România va deveni „următorul candidat la asistență din partea FMI și la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”, informează Capital.

Acesta a reamintit, de altfel, că „după primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022.”

ACTUALITATE 25 Ianuarie, calendarul zilei: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură din România: -38,5 °C. Volodimir Zelenski împlinește 48 de ani

07:15

ACTUALITATE Adrian Năstase: „Războiul din Ucraina este un război de așteptare pentru ca americanii să-i câștige pe ruși de partea lor”

07:00

În aceste condiţii, spune el, „dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022.”

„Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi – probabil – o premieră la nivelul UE”, a explicat, marți, Valentin Lazea.

Ce propune oficialul BNR

Lazea spune că, la 1 septembrie 2023, autoritățile ar trebui să implementeze un pachet fiscal care să echivaleze cu cel puțin 2% din PIB, pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.

El propune două procente din PIB pentru că, „aplicându-se numai în ultimele patru luni (adică o treime din acest an), acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni – marginal – sub nivelul deficitului de 5,7% din PIB de anul trecut.”

„Important de menţionat este şi că acest pachet de 2 procente din PIB, dacă s-ar prelungi în tot anul 2024 (şi nu ar mai fi afectat de alte ‘cadouri’ electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB în anul viitor, fără alte măsuri suplimentare, greu de luat într-un an electoral”, a precizat el.

Deficitul bugetar a crescut la 27,35 miliarde de lei după primele patru luni din 2023, chiar peste nivelul din starea de urgență din 2020

Deficitul bugetar, conform execuției după primele patru luni din 2023, a crescut cu aproape cinci miliarde de lei într-o lună și depășește, nominal, chiar nivelul de acum trei ani, când România era în stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 27,35 miliarde de lei, conform notei privind execuția bugetului general consolidat la aprilie 2023, publicată de Ministerul Finanțelor Publice.

Creșterea a fost de 4,6 miliarde de lei față de martie, când execuția s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de de lei.

În urmă cu un an, la 30 aprilie 2022, execuția se încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde de lei, în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde de lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021 (respectiv o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB). Citește mai mult…