Economia României își revine mai lent decât a altor țări. Recomandarea FMI

„România a avut anul trecut cea mai bună performanță în termeni de creștere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale și accelerarea absorbției fondurilor europene sunt necesare pentru a menține creșterea (…) Așteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria, într-o conferință pe tema controlului financiar.

El a arătat însă că performanța economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influențează evoluția agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

CONTROVERSĂServiciile de securitate din Europa investighează dacă alertele cu bombă, care au perturbat zborurile de pasageri, și-ar avea originea în Rusia. Ce ipoteze au specialiștii

16:34

VIDEOIlie Bolojan, provocat de Dragoș Pătraru să spună „Hai, Sorine, guvernează!”. Cum a reacționat fostul premier

16:30

„Agricultura rămâne un factor important de creștere economică, dar face economia vulnerabilă la șocuri, se înregistrează anual oscilații pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

El a atras atenția că România ar trebui să profite de oportunitățile pe care le are pentru a susține și accelera avansul economic, respectiv atragerea intensă de fonduri UE, concentrarea pe exporturi și energie.

Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%.

„Spre exemplu, dacă luăm în considerare exporturile către Germania, Cehia exportă 25,5% din PIB, deci un sfert din PIB-ul Cehiei reprezintă exporturi în Germania, Ungaria are 21%, pe când România are doar 6,4% exporturi în Germania, de patru ori mai mici decât în cazul Cehiei. Este o oportunitate imensă pentru România să se dezvolte pe acest segment”, a precizat Tolosa.

Totodată, el spune că România are o sursă diversificată de energie și ar trebui să profite de acest avantaj, fiind multe sectoare în industria energetică cu potențial de creștere. Mai mult, energia are o pondere de doar 10% din total importuri, pe când în alte țări nivleul se situează la 30-35%, aspect care poate fi speculat pentru dezvoltarea economică.

Pe de altă parte, absorbția slabă a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-și reveni din criză și a relua creșterea economică susținută.

„Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani strănii vin și iau bani din România, acum deodată strănii vin și își pun banii pe masa voastră și românii spun nu, mulțumesc! Ce se întâmplă?». Mi s-a părut amuzantă ideea”, a povestit Tolosa.

Infrastructura este unul dintre capitolele care înfrânează evoluția economică, România situându-se la distanță considerabilă față de celelalte state UE privind situația infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar și electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziție inferioară.

Totodată, controlul statului în proporție semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluția acestora, spune Tolosa, care atrage atenția asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.

„Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie și gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important și nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive”, consideră Tolosa.