Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor. Gândul a semnalat de asemenea anomalia în urmă cu trei săptămâni

Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni. 

Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate.

„Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».”

INEDIT Cum să te întorci din vacanță fără ploșnițe de pat în casă. Sfaturi de la un expert

18:23

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe joi, 22 ianuarie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Doru Bușcu

18:10

Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut.

„Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.”

De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie.

„Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.”

Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar

Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile