Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Președintele Nicușor Dan a anunțat că anul 2025 a fost un succes. Cu măsuri „dureroase, dar necesare”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „consistentă” față de anul anterior și chiar o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat președintele.

„Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan.

Nu este însă clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice din acest moment indică un deficit bugetar, la 11 luni din an, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, cât a fost în aceeași perioadă din 2024.

ACTUALITATE Cutremur în Vrancea, marți noapte. Sfaturi de la specialiști în cazul producerii unui seism puternic

07:33

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Abilitatea diplomatică a Iranului este cunoscută. Au diplomați foarte buni, asemănători celor din Israel”

07:30

Creșterea economică din România, pe datele oficiale, a fost de circa 1% în 2025. Este un avans în marja de eroare, deși economiștii deja vorbesc de o recesiune, iar alți analiști, mai pesimiști, chiar de o criză economică de proporții care ar urma să se manifeste mai ales în 2026.

Ce înseamnă criză economică?

O criză economică, așa cum scrie la manualul de economie, înseamnă scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Or, acest lucru deja se întâmplă în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte.

De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, măsurată de INS), era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Nu este o crștere uriașă, dar, cu siguranță, este o creștere și este unul dintre indicatorii unei perioade de – cel puțin – răcire economică.

Mai departe, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică spun limpede: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada amintită.

La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a deschis șampania

Președintele vorbește însă de succese în 2025 și de relansare economică viitoare.

„Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansare economică. Deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi”, a mai precizat președintele”, a mai spus președintele.

Economiștii au avertizat încă de la momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan este pe contrasens cu manualul de economie, care spune că, în vremuri de creștere economică, este momentul măsurilor de austeritate bugetară. Dar în vremurile de răcire a economiei, cum este aceasta pe care o traversează România, guvernul trebuie să vină cu injecții de bani în consumul privat și cu investiții publice, ca să atenueze criza.

AUTORUL RECOMANDĂ: