EXCLUSIV | Valentin Ștefan, directorul Poștei Române. „Primul val de restructurare a început în ianuarie. Reducem posturile de conducere de la 60 la 20. Miza este să facem compania să reacționeze la ce se întâmplă pe piață”

EXCLUSIV | Valentin Ștefan, directorul Poștei Române. „Primul val de restructurare a început în ianuarie. Reducem posturile de conducere de la 60 la 20. Miza este să facem compania să reacționeze la ce se întâmplă pe piață”
Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române / Sursa: CNPR
Publicat: 11/01/2023, 12:00
Actualizat: 11/01/2023, 13:26

Compania Națională Poșta Română (CNPR) a intrat în proces de reorganizare, în prima săptămână din acest an, demers care este estimat să dureze două, trei luni. Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, că prin acest proiect își propune reducerea numărului de directori și o flexibilizare a modului de lucru, pentru a moderniza compania și a schimba paradigma în care funcționează acum – mai mult ca o instituție bugetară decât ca o companie comercială.

Planul de reorganizare a Poștei Române a fost anunțat de Valentin Ștefan la scurt timp după de a devenit director general al companiei de stat, care anul trecut a împlinit 160 de ani de existență, respectiv din iunie 2021.

Cu o experiență de business, de investigator antifradă de mai mulți ani chiar pe Wall Street, Valentin Ștefan a devenit director general adjunct al CNPR în iulie 2020, responsabil pentru coordonarea Direcției Economice, a Departamentelor IT și Juridic și a Direcției Administrativ, Auto și Securitate Poștală.

În interviul acoordat pentru Gândul, Valentin Ștefan a detaliat viziunea, planul său de reorganizare a companiei, pe termen scurt și mediu, dar și proiecte ambițioase pe termen lung.

Poșta Română înseamnă în prezent 23.000 de angajați, opt sucursale, 60 de funcții de conducere. Conform celui mai recent raport anual pe 2021, din cheltuieli totale ale companiei, de aproape 1,4 miliarde de lei, 1,04 miliarde de lei au fost doar cheltuieli privind personalul, cu 68,5 milioane de lei mai mult decât în 2020.

„Poșta Română nu funcționează bazată pe criterii de piață”

Reporter: Ați anunțat la numirea în funcție planuri serioase de restructurare, iar acum, la aproximativ un an și jumătate, acest proces a demarat. În ce constau planurile dumneavoastră și care este impactul demersului asupra clienților, a celor care vin la ghișeu, în primul rând, pe lângă cel asupra angajaților companiei?

Valentin Ștefan: Ați fi surprinsă să aflați, dar Poșta Română nu funcționează bazată pe criterii de piață, este o companie care se uită doar în interiorul organizației. Miza principală este ca această companie să se transforme și să reacționeze la ce se întâmple pe piață, fie prin serviciile și produsele pe care le oferim, fie pur și simplu prin viziunea de dezvoltare și ajustarea la tendințele globale, aș putea spune, ale oricărei companii. Până la urmă, cu 23.000 de angajați, Compania Națională Poșta Română este o companie care ușor ar putea să iasă din granițele țării.

Este o companie-mamut.

Este o companie cu foarte mult potențial, care ar trebui să gândescă și să funcționeze ca o companie cu ambiții mai mari decât a activa pe piața din România. Dincolo de asta, este o companie care funcționează pe baza unor criterii funcționărești, funcționează ca o instituție, nu o companie comercială. Este o diferență foarte mare, pentru că, dacă o instituție trebuie doar să rezolve anumite nevoi ale cetățeanului, o companie trebuie să fie competitivă și trebuie să facă profit, să aducă bani către angajați și către acționari și, mai important, trebuie să avem ce să oferim clienților ca să putem să atragem acești bani.

Din fericire, deși trecem printr-o perioadă tulbure din punct de vedere economic și previziunile sunt greu de urmărit, există foarte mult spațiu de optimizare în interiorul companiei. Ceea ce înseamnă că, dacă doar punem pe picioare compania, e de ajuns să trecem cu bine prin această perioadă.

„O bună parte din administrația centrală gândește ca un funcționar”

Ce presupune concret restructurarea companiei?

Restructurarea companiei înseamnă în primul rând debirocratizarea ei. Adică în loc să avem un număr de până la zece semnături pe un document, să ținem doar două sau trei semnături sau chiar mai puține, o singură semnătură pe document. Asta înseamnă ca angajatul, decidentul din companie să gândească precum un manager, nu ca un funcționar. Un funcționar îți umple un document cu semnături.

Și pontează, se consideră un bugetar, și-a ocupat postul, nu poate fi dat afară – ați întâlnit această atitudine din partea angajaților când ați venit din mediul privat, competitiv, și din străinătate, unde ați lucrat?

100% așa este. Din fericire, oficianții și poștașii nu gândesc așa, ei știu că dacă nu-și fac treaba cum trebuie, trebuie să răspundă pentru lucrul ăsta și sunt oameni responsabili, care își fac treaba conștiincios.

O bună parte din administrația centrală gândește ca un funcționar și asta încercăm să schimbăm prin această reorganizare, astfel încât oamenii ăștia să înțeleagă că dacă ei nu își asumă și nu fac ce trebuie pentru companie, dacă nu fac performanță, atunci trebuie să și răspundă.

„Se vor simplifica procedurile și la ghișeu”

Aveți, totuși, după cum reiese în ultimul raport anual finalizat și publicat, cel pe 2021, un profit foarte bun, de 45,6 milioane de lei, cu 13,9 milioane de lei mai mult decât în 2020, bine, și datorită unor situații excepționale. Țintiți un profit mai mare sau sau schimbați cu totul serviciciile oferite? Iar aici mă gândesc la demersul din iulie anul trecut, când ați anunțat că Poșta Română și-a extins portofoliul de produse și a lansat primele două cutii poștale digitale dintr-un total de 3.000 de astfel de lockere, care urmau să fie instalate în toată țara, în perioada următoare, acesta fiind „încă un pas spre digitalizare și aliniere la dinamica mondială a comerțului online”. Focusul este pe bani sau pe înnoire, modernizare?

Focusul este pe termen lung. Vedeți, sunt foarte mulți directori care știau că au mandat pe perioade scurte de timp și atunci miza era să țină compania pe linia de plutire și să facă doar câteva lucruri, pe termen scurt, fie că vorbim de un an sau doi. Compania aceasta are nevoie de o viziune și investiții pe termen lung. Nu ar fi o problemă să avem proiecte și să customizăm totul ca și când n-ar fi nicio problemă în cadrul companiei, dar miza esta ca peste cinci, ani, peste 10 ani să se vadă munca pe care o facem noi acum.

Peste 160 de ani, de ce nu?

Eu sper ca Poșta să se mai schimbe în următoarea sută de ani, numai că în următorii 10, 20 de ani, se vor vedea lucrurile pe care le facem acum.

Un prim pas este de a debirocratiza compania, și anume de a ne transforma dintr-o companie cu persoane care semnează de dragul de a semna, fără a-și asuma nimic, într-o companie agilă, care să răspund nevoilor clientului. Lucrul ăsta se va vedea și într-o debirocratizare la ghișeu. În clipa în care se simplifică lucrurile aici, în conducerea centrală, se vor simplifica procedurile și la ghișeu.

”Un client stă în medie 30 de secunde până este servit. Standardul în industrie este sub 10 secunde”

Apropo de ghișeu, când mergi să cumperi un timbru, cât stai la coadă?

Acum, în medie, un client al Poștei Române are nevoie de până la 30 de secunde ca să fie servit. Standardul este de sub 10 secunde în industrie, așa că avem de recuperat aceste peste 20 de secunde în timp de așteptare.

Dar lucrul acesta se poate face relativ ușor: avem nevoie de oameni responsabili aici care să își asume anumite investiții, să meargă cu ele până la capăt.

Asta se poate face prin investiții în computere, echipamente, aplicații, pentru a facilita munca unui angajat de la ghișeu?

Exact. Avem, de exemplu, unul poate dintre cei mai buni și responsabili directori ai companiei, Gabi Bulumac, colegul nostru director la Fabrica de timbre, care cred că a fost primul director care și-a asumat o investiție majoră: anul trecut a cumpărat un echipament de printat și împlicuit, cel mai modern din țară, cu o capacitate fantastică, de peste 20.000 de bucăți pe oră. A fost o decizie curajoasă, pentru că a existat o presiune destul de mare pe dânsul să nu realizeze această investiție.

Acest echipament printează orice, de la cărți, calendare, plicuri, facturi, cărți poștale. Și timbre, evident, numai că e foate mică partea de timbre din afacere, de doar un milion de lei pe an, comparativ cu 1,4 miliarde, cât este tot venitul companie. Gabi Bulumac a reușit această investiție, a inițiat-o și coordonat-o de la început, iar acum putem să aducem mai mult business.

Un exemplu este parteneriatul cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, privind distribuirea, peste două milioane de gospodării, a cardurilor de energie. În ceea ce privește procedura, o facem complicată pentru noi, dar încercăm să o simplificăm pentru români. Faptul că Gabi Bulumac a mers înainte cu această investiție, acum putem face acest proiect  cap-coadă la Poșta Română. Sunt și alte proiecte. Deci, statul român își construiește o infrastructură pe care până acum nu a avut-o. Este ceva asemănător la Imprimeria Națională, dar acolo este un alt regim.

Poșta Română este companie comercială și orice instituție poate să vină la noi și îi servim cu cea mai bună calitate. Pentru că este un om care a dovedit că înțelege business și își asumă, preia acum, pe noua structură, partea comercială. Îmi pun mari speranțe că va face o treabă excelentă în noul rol.

„Sunt 60 de posturi de conducere, vrem să reducem la 20”

Aceasta era următoarea mea întrebare: ce schimbări faceți în top management? Pe lângă număr, mă gândesc și la condiții obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească managerii, de exemplu cunoașterea limbii engleze, din câte am înțeles.

Ne dorim să internaționalizăm Poșta, adică să legăm relațiile fie cu alte companii de poștă, fie noi să ne extindem – un prim pas a fost făcut anul trecut, când am mers în Republica Moldova și am deschis prima filială a Poștei acolo – și capacitatea de a comunica sau de a asimila informații în principala limbă de circulație internațională, limba engleză, este vitală și la companie. Este nevoie ca toți oamenii aceștia care preiau destinele companiei să poată să vorbească și să citească în limba engeleză. Acesta a fost un criteriu pe care l-am aplicat și pe care toți noii directori l-au respectat.

Cred că este de bun augur și această împrospătare a top managementului companiei, tocmai pentru că vechii directori, care, deși poate au dat toate resursele și energia pe care le-au avut la dispoziție pentru binele companiei, timpul lor a trecut. Este momentul că aducem oameni cu altă pregătire, cu altă viziune, oameni care știu și înțeleg ce înseamnă un business atât de puternic cum este cel în care activăm noi în anul 2023.

În cifre, asta înseamnă și o reducere a celor din top management? Grila devine un pic mai subțire? Aveți opt sucursale, toată structura este foarte stufoasă până ajungem la factorii poștali.

Exact. Avem undeva la 60 de funcții de conducere în companie acum, urmează să păstrăm undeva la 20. Deci estimăm o reducere la o treime a posturilor de conducere.

Cum văd decizia cei ale căror posturi vor fi eliminate?

Există, într-adevăr, o nemulțumire în cadrul companiei, numai că eu cred cu tărie că, pentru ca Poșta Română să se modernizeze rapid și să redevină un simbol național, este nevoie de acestă tranziție dureroasă, dar rapidă.

Sunt prevăzute salarii compesantorii pentru aceștia, în contractului colectiv de muncă?

Da, sunt prevăzute sumele care vor fi acordate. Cei care au o vechime mai mare, de peste 40 de ani, primesc 50.000 de lei, dacă nu mă înșel, sunt niște sume bune care să ajute această tranziție, dar nu știu dacă se va ajunge acolo, pentru că noi le vom pune la dispoziție alte locuri de muncă în cadrul companiei.

”17.000 de angajați, adică majoritatea poștașilor și oficianților, au salariul minim pe economie”

Este o realitate că aveți un deficit de factori poștali. Ce salariu are un poștal în prezent? Ce demersuri faceți pentru a-i recruta?

Tocmai asta este problema companiei, că majoritatea angajaților noștri au salariul minim pe economie, pe lângă care există o parte de bonusare, pe partea de citit contoare sau încasat facturi, de unde mai crește venitul angajatului puțin, dar nu rezolvă problema salariului minim pe economie.

Undeva la 17.000 de angajați, deci majoritatea covârșitoare a poștașilor și oficianților, au un salariu brut de 3.000 de lei, ceea ce înseamnă un salariu net de 1.898 de lei, deci aprape 1.900 de lei, la care se adaugă 600 de lei bonuri de masă. Fiecare angajat pleacă acasă cu cel puțin 2.500 de lei la sfârșitul lunii. Ne dorim să creștem aceste salarii. Mai e și partea de bonusare.

Și mai există acele mici „cadouri” de la pensionari, cum era și mamaia mea, care îi dădea câțiva lei poștăriței când îi aducea pensia.

Asta este industria.

Pentru a-i recruta, mergeți la târguri de ocupare a forței de muncă?

Mergem mai puțin pe târguri, suntem mai degrabă o companie pasivă, asta este o altă problemă. Ar trebui să fim activi, aste vrem să schimbăm prin organigamă: atunci când există o nevoie, fie de angajați, fie de contracte, să mergem noi, angajații noștri către resurse, și nu doar să așteptăm să vină către noi contractele.

Avem un portofoliu de clienți foarte bine definit și mai toți sunt clienți istorici, pe care i-am avut dintotdeauna. Miza este să ieșim din paradigma unui portofoliu de clienți tradiționali – și serviciu universal – și să mergem să-i atragem. De exemplu, Gabi Bulumac are o capacitate de negociere fantastică și a reușit să renegocieze câteva contracte istorice ale Poștei, ceea ce este remarcabil, și să aducă foarte mulți bani.

„Această tendință a easybox-urilor ne face să pierdem avantajul comercial”

În ceea ce privește rețeaua de lockere – cutii poștale digitale, un serviciu căutat în prezent pe piață – cu cât a crescut numărul lor de la cele două din vară, din totalul programat de 3.000?

Un motiv pentru care am simțit nevoia să refacem structura de conducere a companiei îl reprezintă tocmai aceste proiecte mari întârziate. Au fost unii colegi responsabili de acest proiect, nu au reușit să îl finalizeze într-un an, cred că e o dovadă a nevoii de acordare a unei șanse altor colegi care să preia acest proiect.

Principalul atu al Companiei Naționale Poșta Română este faptul că are puncte de acces peste tot în țară. Această tendință a easybox-urilor, a cutiilor poștale digitale, ne face să ne pierdem acest avantaj comercial. Și dacă încă avem cele mai multe puncte de acces din țară, probabil că în câțiva ani vom pierde acest avantaj.

Este crucial să ne creștem numărul de puncte de acces, fie prin deschiderea de oficii poștale noi, fie prin creșterea punctelor de acces. Niciodată un oficiu poștal nu o să coste mai puțin decât o cutie poștală digitală, pe care o cumperi o dată și ai doar costuri de mentenanță, în timp ce la un oficiu poștal ai salarii, ai utilități, chirie. Este o bătălie pe care o pierdem din start dacă avem impresia că putem să stăm departe de tot ce înseamnă cutii poștale.

Câte oficii poștale mai aveți acum? La un moment dat, vindeați o sumedenie de alte produse acolo.

Am păstrat numărul constant, de aproximativ 5.520 de oficii poștale. Și da, au fost niște ani grei, în care într-adevăr se vindea o serie de produse care nu aveau nicio treabă cu Compania Națională Poșta Românp, dar nu e nici un lucru nemaivăzut să ai puncte poștale în magazinele de proximitate, se întâmplă și în Marea Britanie.

„Poșta Română joacă rolul de a nu lăsa pe nimeni în urmă”

Revenind la pensii, în ultimii ani, a tot scăzut numărul persoanelor care primesc drepturile în mână, de la poștaș, în prezent sunt în jur de două milioane de pensionari, dar factorii poștali distribuie taloanele și celor care primesc pensia pe card. Conform Casei Naționale de Pensii Publice, ca urmare a diversificării modalităţilor de plată a pensiilor, prin conturi curente/conturi de card deschise la bănci, precum și a popularizării acestor modalități, s-au efectuat plăţi ale drepturilor de pensii şi de indemnizaţii prin 22 de societăţi bancare pentru un număr mediu lunar de 2.364.158 de persoane, iar în anul 2021, ponderea numărului documente de informare pentru beneficiarii de prestații din sistemul public de pensii ale căror drepturi se achită prin conturi bancare din numărul total de documente pentru toate modalitățile de plată a drepturilor de pensii/alte drepturi conform legilor cu caracter special a ajuns la 45,9%. În total sunt 7,5 milioane de beneficiari de drepturi din mediul rural și urban. Există o pierdere financiară pentru companie prin trecerea la încasarea pensiilor pe card?

O pierdere efectivă nu există, asta și datorită faptului că, în fiecare an, punctul de pensie crește, deci suma totală nu scade. Dar, într-adevăr scade numărul prestațiilor și atunci se creează această presiune pe tot ce înseamnă rețeaua poștală, fie să facem altfel business-ul acesta, fie să aducem alte venituri, din alte surse.

Plus că, în ultimii ani, a crescut numărul românilor care primesc pensiile în străinătate, pe ei îi pierdeți de tot de clienți, nici taloanele nu le mai distribuiți.

Corect. Dar, vedeți, Poșta Română are două obligații: are un rol de a rezolva probleme fundamentale ale statului român și are un rol comercial, adică să facă business ca orice altă companie comercială. Rolul de a rezolva probleme fundamentale ale statului român primează. Deci, rolul Poștei este să fie un partener loial statului român și, unde statul are nevoie de noi, acolo mergem.

Nu este niciun secret că statul român trece printr-un proces de digitalizare rapidă. Deși unii dintre noi ar vrea să fie și mai rapidă, pentru marea societate, procesul de digitalizare și modernizare este unul rapid.

Poșta joacă un rol crucial în tot acest proces de modernizare, pentru că niciodată nu o să poți să ai acces la banii de pensie 100% prin sistemul bancar. Tot timpul o să ai nevoie de o perioadă de tranziție, o să ai nevoie de un procent, fie că vorbim de aproape 50%, cum e acum, fie că e 5%, dar tot să fie un număr de oameni. Și vârsta joacă un rol, dar și serviciile bancare nu sunt peste tot disponibile în țară, nu avem bancomate, POS-uri peste tot și probabil că nici nu o să fie peste tot.

Sunt noi obligații legale pentru a crește numărul de POS-uri, pentru a crește gradul de fiscalizare, să pună o frână „plăților gri”, în vigoare de la începutul acestui an.

Da, dar este un proces, care durează ani, iar Poșta Română joacă rolul de a nu lăsa pe nimeni în urmă și asta încercăm să facem. Chiar dacă nu reușim să digitalizăm, să modernizăm fiecare cetățean, important este ca fiecare cetățean să aibă acces la servicii moderne și de calitate. Acesta este rolul pe care Poșta îl joacă acum și pe care încercăm să îl întărim, să ajutăm această tranziție, sigur, prin Ministerul Digitalizării și cu Strategia pentru Digitalizare.

Sunteți prieten cu ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja? Sunteți tineri, amândoi aveți experiență în străinătate. Vă întâlniți pentru a pune țara la cale?

Din fericire, avem o relație foarte bună și cred că înțelegem amândoi nevoia de modernizare a țării și mai ales nevoia de modernizare a Poștei Române, ultima companie nereformată, aș putea spune.

Apropo de reformă și de modul de funcționare a companiei, în urmă cu câteva luni, în august 2022, Poșta a primit o solicitare din partea Direcției Naționale Anticorupție, care anunța că a declanșat o anchetă privind angajările din cadrul companiei, iar dumneavoastră ați confimat că procurorii v-au cerut documente, unele vechi de peste 30 de ani. Aveți noutăți în acest caz?

Nu știu ce s-a mai întâmplat, a fost doar o solicitare de documente, pe care noi le-am pus la dispoziție. Documente pentru structurile de forță ale statului român – fie că vorbim de DNA, DIICOT, parchete, în general -, sunt solicitări pe care le primim frecvent, din diferite motive. Acest episod a fost mediatizat pentru că rolul lui nu a fost neapărat de a identifica o problemă – care nu există de altfel –, ci a fost de a încerca să frâneze acest proces de modernizare a companiei.

Credeți cu adevărat asta?

Da, garantat 100%, pentru că și această solicitare de documente cel mai probabil a venit în urma unei sesizări, sesizare din partea unei persoane sau a unor persoane care cunosc foarte bine ceea ce facem noi adminsitrativ, managerial, aici, în cadrul Poștei Române.

Erau vizate niște persoane care lucrează aproape și încearcă să pună compania pe picioare, erau vizate contracte semnate în ultimul an, ultimul an și jumătate. A fost punctual. Într-adevăr, aria de documente a acoperit o perioadă de 30 de ani, numai că miezul solicitării s-a axat pe câțiva oameni care, cu mine și alți colegi, încercăm să punem pe picioare compania asta.

Ca să închidem cercul, revenind la planul de restructurare. Spuneați recent că un angajat al Poștei are o productivitate mică. La finalizarea reorganizării, care este ținta pe care v-o propuneți?

Prima țină este să schimbăm cultura organizațională a companiei. Ne dorim să schimbăm absolut tot ce înseamnă persoană cu putere de decizie și care nu mai corespunde noilor cerințe din fișa postului și să reîmprospătăm tot ceea ce înseamnă persoană cu putere de decizie în Poșta Română, pe o fișă a postului agilă, și capabilă să ia decizii, să își asume conducerea unei companii, cum ar trebui, de altfel, nu se să ascundă în spatele unui set de semnături, în spatele unui lung șir de „nu se poate”, „nu e bine”, „nu ar trebui să facem așa ceva”.

În același timp, îmi doresc să aducem oameni cu idei noi. Am studiat în America și o bună parte din colegii mei voia să rămână în mediul academic, să predea sau să devină cercetători. Și mai toți își făceau planuri să meargă în alte orașe, alte universități și îi întreabam: „De ce nu te uiți și la universitatea noastră, unde suntem acum?” Iar ei mi-au spus că nu există această politică a universităților din America, să își păstreze studenții.

Miza este circulația ideilor. Pentru că un student care este format într-o instituție de învățământ va avea un mod de gândire modelat de acei profesori și miza este să aduci mereu idei noi, oameni noi, care să genereze idei noi. Așa că, în clipa când ai pe cineva pe un post zeci de ani, clar că acea persoană și-a pierdut din motivație, și-a pierdut din idei. Nevoia unei schimbări, cu aptitudini noi, cu viziune nouă, asta ne dorim aici, prin restructurarea aceasta foarte importată. Este nevoie să punem idei noi la masă și să mergem mai departe, pentru că, din fericire, Poșta Română are un potențial fantastic, trebuie doar să-i dăm aripi.

După Republica Moldova, care ar fi următoarea țintă? Vă gândiți la state precum Italia sau Spania, Marea Britanie, unde sunt cele mai mari comunități de români?

Nu aș vrea să promit mai mult decât putem face. În primul rând, încercăm să creăm, să avem o prezență la tot ce înseamnă vecini români, din Grecia în Ungaria, și din Muntenegru până în Ucraina. E nevoie să avem o prezență aici. Nu știu dacă neapărat o prezență fizică în toate aceste țări, dar cu siguranță crearea unor relații comerciale strânse. Asta o dată.

În al doilea rând, noi dorim să creăm o rețea de francizare în Europa de Vest, fie că vorbim de Spania, de Franța, Italia, Germania, unde sunt comunități de români mari. Cu ajutorul comunităților locale, cred că putem să punem brandul Poștei și să creăm această rețea.

Acesta nu este un proiect pe care ni-l asumăm în viitorul imediat, vrem mai întâi să terminăm cu cutiile poștale, să terminăm cu restructurarea, să terminăm cu modernizarea a tot ce înseamnă sistem IT din companie, să finalizăm proiectul cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să tehnologizăm Fabrica de timbre, să operaționalizăm biroul din Republica Moldova, deci este enorm de mult de muncă.

Când estimați că veți finaliza acest plan de restructurare? Aveți un termen-limită sau este ceva permanent?

În principiu, va fi permanentă, pentru că tot timpul trebuie să schimbi ceva și să modifici lucrurile.

Un lucru este cert: primul val de restructurare a început acum, pe 3 ianuarie, așteptăm analiza noilor structuri create, să ne spună de ce nevoie de personal au. Urmează ca, până la sfârșitul lunii ianuarie, să primim aceste rapoarte, iar în februarie, evident, să mergem către Consiliul de Administrație cu o propunere și, dacă ne este aprobată, să îi dăm curs, cu pașii legali, și probabil în două, trei luni să finalizăm. Sper că până de Paște lucrurile să fie finalizate.

La ghișee, funcționarea pentru clienți nu va fi afectată în această perioadă?

Ar trebui să fie o schimbare în bine, pentru că directorii aceștia care au preluat noile structuri au primit în fișa postului responsabilitatea simplificării proceselor și procedurilor interne. Adică tot ceea ce înseamnă interacțiunea cu clientul trebuie redusă la un minimum, astfel încât să ținem cât mai puțin clientul în oficiul poștal. Cât de repede vom reuși să facem acest deployment (implementare – n.r.), vom vedea.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
„Nu e bine deloc”. Starea de sănătate a Regelui Charles s-ar fi înrăutățit. Palatul Buckingham...
Ireal ce a putut păți o tânără de 21 de ani, după ce a băut...
FOTO. Ce frumoasă e iubita celebrului fotbalist! Poze hot cu manechinul
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o...
Cod roșu la Casa Regală a Marii Britanii! Starea Regelui Charles e din ce în...
Regele Charles este într-o stare REA! S-au activat planurile de înmormântare!
Îndrăgostit de România, un italian a decis să pună aici bazele unei afaceri de familie:...
Cine este Ramona, tânăra de 28 de ani care ar fi căzut în gol de...
Carmen Harra, previziuni pentru anul 2024. Cine va câștiga alegerile prezidențiale din România: ,,Poate să...
Wow sau Bau? Cât de mult le-au schimbat operaţiile estetice pe vedetele din România
China ne bate și la diesel! A creat un motor REVOLUȚIONAR
„Este foarte bolnav”. Îngrijorările cu privire la Regele Charles sunt din ce în ce mai...
Un veteran NASA a descoperit o nouă FORȚĂ a naturii, neștiută până acum
Este INTERZIS în România. Te arestează imediat. Legea care te bagă la închisoare
Cât costă cea mai ieftină înmormântare organizată de „Regina Întunericului”. Suma este accesibilă pentru toate...
Regele Charles în stare gravă! Se pregătește înmormântarea!
Leo de la Roșiori a făcut mărturisiri emoționante despre momentele de marginalizare pe care le-a...
Ce au de împărțit la partaj Oana Radu și Cătălin Dobrescu: "El mă amenință că...
BANCUL ZILEI. Un dinamovist merge împreună cu câinele său într-un bar: - Dom’le, incredibil ce...
Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”