Finanțele au atras 300 milioane lei prin obligațiuni pe doi ani, la un randament de 6,1%

 Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 300 milioane lei prin obligațiuni pe doi ani, exact cât și-a propus, la un randament de 6,1%, în creștere față de cel acceptat în luna iulie pentru titluri cu aceeași scadență.

Oferta totală a băncilor a fost de 1,2 miliarde de lei, de patru ori peste valoarea programată, de 300 milioane lei.

La operațiunea din august, administratorii datoriei publice au respins ofertele băncilor, considerând randamentele cerute prea ridicate.

Obligațiuni cu aceeași scadență au fost vândute în luna iulie, cu un randament de 5,98%.

În luna septembrie, Ministerul Finanțelor vrea să împrumute 3,3 miliarde lei din piața internă, de peste două ori mai mult decât suma atrasă în august.

RELIGIE Când te poți spovedi de Crăciun. Cum te pregătești pentru această taină și ce reguli este bine să respecți

19:51

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

Luna trecută, Finanțele au reușit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Suma redusă atrasă în august a venit pe fondul creșterii costurilor de finanțare ca urmare a tensiunile politice cauzate de suspendarea președintelui Traian Băsescu, precum și din cauza reducerii lichidității, rezultat al plafonării sumelor din operațiunile repo.

Ministerul Finanțelor a împrumutat în acest an 42,3 miliarde lei din piața locală. La această sumă se mai adaugă cele 750 milioane lei atrase la începutul lunii de pe piețele externe și 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.