Cum a ajuns un brand româneasc de bomboane în Japonia, SUA și Australia. Ciprian Scrieciu, Bomboniera, la conferința „Made in Romania”: „Ce am discutat la târg a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt”

Bomboanele Cipi au devenit, în aproape două decenii, un brand familiar românilor de bomboane și caramele. Povestea a început în 2004, când Ciprian Scrieciu a intrat în producția de dulciuri și a pus bazele Bomboniera. Astăzi, povestea continuă într-o formă nouă: bomboane produse în România ajung pe piețe precum Japonia, Statele Unite și Australia.

Ciprian Scrieciu, Managing Partner și fondator al Bomboniera, a vorbit, la conferința Gândul „Made in Romania”, despre drumul către aceste piețe,care a însemnat ani de investiții și participări la târguri internaționale.
De la prima fabrică din Bragadiru până la noua unitate din Măgurele și de la piața locală la exporturi în peste 20 de țări, compania a crescut mizând pe investiții și pe capacitatea de a adapta rapid produsele la cerințele unor piețe foarte diferite. Compania a investit recent circa 600.000 de euro pentru relocarea din Bragadiru în Măgurele, cu producţie, birouri şi depozite, dar şi pentru înlocuirea unor echipamente.

FLASH NEWS Pilotul cursei Flydubai „a încercat să comită un atentat similar cu cel din 11 septembrie”, sunt convinse serviciile de securitate israeliene

20:36

DEZVĂLUIRI SURSE | Nicușor Dan preferă varianta Alexandru Nazare pentru următoarea desemnare de prim-ministru. Numele lui Sorin Grindeanu încă se află pe masă. Ce părere are despre un Guvern cu AUR

20:08

Flexibilitatea: un avantaj competitiv pentru companii emergente

Însă în 2004, când Ciprian Scrieciu pornea producția de bomboane, țara noastră nu avea o reputație construită în jurul acestei industrii. La primele târguri internaționale producătorul român trebuia mai întâi să-i convingă pe potențialii clienți că România poate face bomboane la standarde internaționale. A mizat pe un avantaj competitiv pe care giganții din industrie nu îl au: flexibilitatea.

O fabrică mare poate avea nevoie de volume foarte mari pentru a configura producția, însă compania condusă de Scrieciu poate răspunde unei comenzi mai mici și poate realiza combinații diferite de arome sau ambalaje. „Dacă te duci în Germania la o fabrică (…) capacitatea de producție pe oră este cam de patru tone”, explică antreprenorul.

În cazul său, clientul poate solicita un mix de produse într-un volum mult mai mic, iar fabrica îl poate realiza fără să transforme comanda într-o problemă de eficiență industrială. Scrieciu explică faptul că Bomboniera poate produce loturi și variante personalizate pe care o fabrică mare nu le poate aborda la fel de ușor.
„Vine un client la mine și spune vreau bomboana asta, să mi-o ambalezi în hârtie cu metal (…) dacă pot să o fac, eu fac”, spune el.

Cum au cucerit dulciurile Bomboneria piețele externe

La primele târguri internaționale, provocarea era și una de imagine. Industria românească a dulciurilor nu avea o tradiție internațională suficient de puternică pentru ca un producător să beneficieze automat de reputația țării de origine.

„Dacă vrei să ieși la export, cum fac eu, nu pot să acumulez capital dacă taxarea este foarte mare”, spune antreprenorul. Dar, dincolo de costuri, el a identificat un avantaj pe care compania l-a transformat într-o strategie de export: flexibilitatea.

„De ce am ajuns să vând și în Japonia și în Statele Unite și în Australia? Pentru că am avut produse bune, am putut să le ofer la momentul în care au vrut ei, nu am venit cu costuri suplimentare. Ce am discutat la târg cu ei a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt”, spune Scrieciu.

Antreprenorul vorbește deschis și despre dificultatea de a construi capital într-o companie care trebuie să reinvestească permanent pentru a rămâne competitivă. Problema nu sunt doar de taxele către stat, explică el, ci și costurile asociate accesului în marile rețele de retail. Un producător trebuie să plătească pentru a intra și pentru a se menține în rețea și să contribuie la marketingul retailerului. Pentru Bomboniera, exportul a devenit astfel și o modalitate de a căuta alte modele comerciale.

Ce înseamnă dulciurile „Made in Romania” la târgurile internaționale

Scrieciu a povestit și experiența participării la târguri internaționale. De la începutul fabricii, Bomboniera a participat cu stand propriu la târgul ISM de la Köln, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate industriei dulciurilor. Însă participarea într-un stand colectiv al României a fost însă, în opinia sa, mult mai puțin eficientă: spațiul era prea mic pentru întâlniri cu potențialii clienți, iar decontarea unei părți din costuri a venit târziu și doar parțial.

Omul de afaceri spune că sprijinul pentru export trebuie gândit pornind de la costul real al accesului la o piață internațională, nu doar printr-un buget fix acordat formal.

Dacă un stand costă 20.000 de euro pentru patru zile, spune antreprenorul, un sprijin din partea statului de 2.000–5.000 de euro poate fi util, dar nu rezolvă problema accesului efectiv la piață.

Diplomația economică, vitală pentru exportul românesc

Antreprenorul a formulat și o critică foarte directă la adresa diplomației economice. El spune că, la târgurile internaționale la care a participat, nu a întâlnit reprezentanți ai ambasadelor române care să vină să întrebe producătorii ce exportă, ce piețe caută sau de ce sprijin au nevoie.
În schimb, spune că a văzut activitatea unor misiuni economice străine care veneau în România tocmai pentru a identifica oameni de afaceri și oportunități comerciale.

„Partea (n.r de diplomație) comercială a ambasadelor este, ce să zic, inexistentă. Nu am întâlnit-o la niciun târg unde am fost, să vină să mă caute cineva să mă întrebe dacă pot să fac ceva pentru ei sau pot să-i trimit sau să-mi trimită ambasada o delegație sau nu. În schimb, eu primesc invitații de la o grămadă de ambasade străine din România, că vin misiunea economică din Turcia, din Mongolia, din Japonia și vor să se întâlnească cu oameni de afaceri din România”, spune antreprenorul.

De ce e importantă conferința „Made in Romania” pentru antreprenorii locali

În interviul acordat Gândul după conferință, Scrieciu spune că una dintre cele mai importante concluzii cu care a plecat de la „Made in Romania” este tocmai aceea că antreprenorii nu sunt singuri în fața acestor probleme. A întâlnit oameni din mediul academic și foști executivi cu experiență pe care nu îi cunoștea și pe care îi vede ca posibile surse de soluții.

„Sunt optimist că putem face bine atât țării cât și oamenilor care trăiesc la noi în țară și sper ca la anul să avem rezultate mai bune și să avem cu ce să ne lăudăm. Să arătăm că am trecut peste niște momente grele și suntem mai bine”, spune antreprenorul referindu-se la perioada pe care o traversează mediul de afaceri din România.

El a precizat că, pentru a promova un brand în România pe orice altă piață e nevoie de investiții foarte mari în promovare, în marketing și „este greu ca o firmă mică antreprenorială să poată să facă asta”. În opinia sa, promovarea brandurilor românești se poate face doar prin parteneriate.