Gândul prezintă în exclusivitate cifrele dezastrului bugetar. Deficitul deja sare de 100 de miliarde de lei și este mai mare decât în 2024. În loc să fim salvați, suntem îngropați

Deficitul bugetar al României, care a devenit vedeta acestui an, este scăpat de sub control și orice măsură pe care guvernul Bolojan a încercat-o nu a avut efect. Gândul a obținut în exclusivitate un document al Ministerului de Finanțe care indică: deficitul bugetar al României ar fi atins 100 mld. lei la 9 luni din 2025, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă din 2024.

Datele analizate de Gândul arată că veniturile la buget ar fi fost de 467 miliarde de lei, iar cheltuielile de 570 miliarde lei, în primele 9 luni ale anului. În consecință, deficitul bugetar ar fi ajuns la 103 miliarde lei (20 mld. euro).

COMERȚ Iranul acordă Irakului permisiunea ca petrolierele sale să treacă prin Strâmtoarea Ormuz

22:15

CONTROVERSĂ Șefa Curții Constituționale a publicat o opinie separată care se opune deciziei CCR, cu privire la „amendamentul Fritz”

21:38

Cifra înseamnă valoarea a 250.000 de apartamente cu 2 camere la un preț mediu sau 1.333.333 de mașini Dacia Logan noi.

Execuția bugetară oficială a bugetului României va fi publicată după 25 octombrie.

Deficitul, în loc să scadă, crește

Majorarea deficitului nu e mare, dar este o creștere. Pentru că guvernul, oricare a fost, a promis an de an reducerea deficitului bugetar, de când a scăpat de sub control. În 2019, la cârma lui Ludovic Orban și cu ministrul Florin Cîțu la Finanțe, deficitul a scăpat pentru prima dată după mai mulți ani peste limita europeană de 3% din PIB.

După 4,6% din PIB în 2019, deficitul a urcat abrupt și a ajuns, anul trecut, la 9,3% din PIB pe metodologia europeană. Guvernul a promis și anul acesta o scădere, mai întâi la 7%, acum la 9,3% din PIB.

Practic, cu toate creșterile de taxe și măsurile de austeritate, deficitul a rămas neclintit și, în ritmul în care crește, la finalul lui 2025 va fi mai mare decât în 2024.

Cum te afectează deficitul

În afară de câteva companii de stat profitabile, care sunt în cea mai mare parte producătoare de energie, statul nu produce bani. Veniturile la buget sunt realizate, aproape exclusiv, din contribuțiile angajaților sau ale companiilor.

În consecință, creșterea deficitului bugetar înseamnă îndatorarea statului, care însemnă, la rândul ei, îndatorarea cetățeanului care plătește taxele.

Mai mult, cu cât deficitul este mai mare, cu atât nevoia de reducere a acestuia este mai mare. Asta înseamnă, așa cum a arătat și experiența recentă, în cele mai multe cazuri tot creșteri de taxe, care sunt plătite de cetățeni.

Autorul recomandă: