Hidroelectrica riscă falimentul în cazul reluării contractelor cu „băieții deștepți” din energie

Concluzia este prezentată într-un document oficial, în ipoteza în care instanța ar admite opozițiile formulate de către traderi împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței la Hidroelectrica, din iunie 2012.

Hidrolectrica s-a aflat în insolvență în perioada iunie 2012-iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la prețuri sub nivelul pieței prin contracte preferențiale încheiate cu „băieții deștepți” din energie.
În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolvență, după ce Curtea de Apel București a admis recursurile formulate de mai mulți traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolvență.

Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat, însă, atunci că „băieții deștepți” au inițiat trei tipuri de recursuri, și anume unul împotriva sentinței de închidere a procedurii de insolvență, pronunțată în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestațiile la tabelul creanțelor și unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opozițiile la deschiderea procedurii de insolvență.

Borza a atenționat că acest ultim tip de recurs este cel mai periculos, deoarece, dacă ar fi acceptat, atunci se va considera că insolvența nu a avut niciodată loc, iar contractele nu au fost denunțate.

În documentul citat se arată că acceptarea acestui ultim tip de recurs ar genera falimentul Hidroelectrica, deoarece ar fi revocate toate măsurile administratorului judiciar care au condus la îmbunătățirea netă a indicatorilor financiari ai companiei, respectiv denunțarea contractelor bilaterale, renegocierea contractelor de vânzare a energiei electrice și a contractelor comerciale, redimensionarea organigramei, reducerile beneficiilor acordate salariaților, vânzarile de energie pe piețele OPCOM, reducerea costurilor cu serviciile de mentenanță și investitiții derulate prin Hidroserv, fuziunea filialelor Hidroserv, comasarea sucursalelor Hidroelectrica, renegocierea cantității de energie și a prețului reglementat stabilit de ANRE.

„Un impact negativ semnificativ care ar fi generat de eventuala admitere a opozițiilor este reprezentat de repunerea Hidroelectrica în cele 11 contracte bilaterale, cu efectul reluării relațiilor contractuale în condițiile, la prețul și pentru termenele stipulate în aceste contracte, unele dintre ele expirând în anul 2019. Reluarea contractelor în condițiile în care acestea au fost încheiate ar fi de natură să conducă la instalarea falimentului Hidroelectrica, prețurile din contractele bilaterale fiind semnificativ mai mici față de costul de producție, ceea ce exclude obținerea de profit pentru Hidroelectrica. Într-o atare situație, Hidroelectrica ar putea fi expusă și la plata de despăgubiri, cuantumul solicitat de către traderi fiind de 1,3 miliarde lei”, se arată în document.
Este arătat, în același timp, că deschiderea procedurii de insolvență a Hidroelectrica a fost determinată de imposibilitatea plății datoriilor cu sumele disponibile, în condițiile în care compania înregistra, în decembrie 2011, o trezorerie netă negativă de peste 660 milioane lei, care a coborât, până la 31 mai 2012, la un pasiv net de peste 781 milioane lei.

Referitor la contractele bilaterale, în document se arată că acestea au fost denunțate din cauza caracterului prejudiciabil pentru Hidr

oelectrica și în contextul în care, în 2012, exista o supracontractare a cantității de energie produsă, de 20 TWh, în condițiile unei producții de 11,8 TWh.

Comparându-se veniturile obținute de Hidroelectrica din contractele bilaterale cu veniturile ce puteau fi obținute prin vânzarea aceleiași cantități în Piața Zilei Următoare (PZU-componentă a pieței angro de energie electrică pe care sunt efectuate tranzacții orare ferme cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare), rezultă, pentru perioada 2006-31 mai 2012, o pierdere de 1,44 miliarde lei în relația cu Energy Holding, de 422 milioane lei în relația cu Alpiq Rom Industries, de 427,2 milioane lei în relația cu Alpiq Rom Energie, de 203,6 milioane lei în relația cu EFT AG și de 299,2 milioane lei în relația cu EFT România, în timp ce pentru perioada 2009-2011 rezultă o pierdere de 257 milioane lei în relația cu Electrocentrale Paroșeni și de 109,3 milioane lei în relația cu Electrocentrale Deva.

Euro Insol a arătat anterior, într-un raport privind cauzele insolvenței companiei de stat, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza prețurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea.

Hidroelectrica are o capacitate de producție instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităților de producție din România, și asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.