Investițiile străine s-au prăbușit sub guvernarea Bolojan. Au intrat de 6 ori mai puțini bani în economie în primele 6 luni din 2026 decât în primele șase luni din 2025, când premier era Marcel Ciolacu

Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în  perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult. 

Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate.

CONTROVERSĂ O nouă dezinformare de la ministrul Miruță. Aruncă vina pe guvernele anterioare pentru dezafectarea centralelor pe cărbune. Omite că Ghinea (USR) a pus aceste obligații în PNRR și faptul că guvernul din care face parte chiar Miruță a scos din funcțiune definitiv două centrale

13:43

REACȚIE Darău amintește că mandatul lui Fritz în fruntea USR este până în 2029

13:34

Astfel,  în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%.

Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup.

Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă.

Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta

Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu?

În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat.

Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește.

Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat.

Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie

Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.

Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat.

În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025.

Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă.

Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul

Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul.

Vine chiar de la companii.

AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional.

Rezultatele sunt dure.

40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante.

Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat.

Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.