Isărescu: În România nu avem bănci „too big to fail”, dar avem bănci mari pentru economia românească

Pe piața românească nu există bănci „too big to fail”, dar sunt instituții de credit mari comparativ cu economia românească, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugând că la baza stabilității financiare trebuie să stea un cadru transparent

„E nevoie de ieșirea ordonată a instituțiilor din piață, în special a celor mari, «too big to fail». Și în acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deși instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de bancă punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor «too big to fail». Din fericire, în Romania nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaționale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă”, a spus Isărescu.

Cele mai mari bănci în funcție de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și Unicredit Țiriac.

Șeful băncii centrale a arătat că una lecțiile crizei o reprezintă riscul falimentului unei instituții de credit foarte mari, care poate să afecteze atât stabilitatea financiară cât întreaga economie a unei țări.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan, despre ultimele gafe ale lui Nicușor: „Greșește, dar cu bună credință?”

07:00

MARIUS TUCĂ SHOW ⁠Valentin Stan explică exact cum a ajuns în politică „onestul” coaliției PNL-USR-UDMR, Siegfried Mureșan, băgat de milă în Parlamentul European de către PSD

06:30

„O bancă mare (…) dacă vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget ai niște costuri enorme. Și apoi, de ce să plătească contribuabilii. Vedeți la ce problemă de atac la democrație se ajunge. De ce să nu plătească acționarii și cei care au beneficiat de dobânzi de 5%, ca deponenții de la Bank of Cyprus”, a continuat guvernatorul BNR.

El consideră că nivelul garantat de 100.000 de euro pe deponent și pe bancă este suficient pentru realitatea economică și socială din România.

Isărescu a simțit nevoia să revină asupra declarației economistului șef al BNR, Valentin Lazea, și să explice că sfatul acestuia privind spargerea depozitelor mari și distribuirea sumelor în mai multe bănci era unul de bun simț, care a fost exagerat ulterior în dezbaterea publică.

În opinia lui Isărescu, prevenirea fragilității stabilității financiare este asigurată în primul rând de un cadru transparent.

Potrivit guvernatorului BNR, sectorul bancar este mai predispus la riscuri sistemice din câteva motive. El a arătat că structura bilanțieră bancară evidențiază un grad ridicat de îndatorare, corelat cu neexigibilitatea pasivelor în raport cu activele.

„Este o problemă solomonică, e de când lumea, dacă țin lichiditățile din ce mai fac profit? (…) Un lucru uitat. Publicul crede că duce banii la bancă și ei sunt păstrați în tazaur și primesc dobândă”, a afirmat Isărescu.

Un alt motiv evocat de oficialul băncii centrale îl reprezintă gradul ridicat de conectivitate între instituiile de credit, care duce la propagarea în lanț a efectelor unui faliment bancar.

„În românia n-am avut astfel de situații. N-a fost un bănuț care să plece din bugetul statului și care salveze vreo bancă (…) Am avut un caz micuț, 07% din sistemul bancar, nici nu era banca românească era bancă străină. Depozitele care ar fi fost afectate de acel hair cut, nu știu dacă erau vreo sută de persoane și ați văzut cât tărăboi s-a făcut (…) Nu ne-a fost așa … n-am purtat grija celor 100 de deponenți foarte tare, dar ne-a fost teamă de conexii, că dintr-o flacără mică se poate declanșa altceva, de contagiune, de panică bancară. Panică prin excelență este irațională, nu poți să o combați rațional”, a spus Isărescu.

În același timp, în sistemul bancar se manifestă mecanisme puternice de reacții adverse: „dacă e bine se creează cercuri vritoase, dacă lucrurile merg rău se creează cercuri vicioase”, a continuat guvernatorul BNR.

Un ultim motiv pentru care sistemul bancar este considerat mai predispus la riscuri sistemice îl reprezintă în opinia lui Isărescu instensitatea informațională.

„Atrage deseori reacții disproporționate, apar reacții nejustificate și replieri dezordonate ale deponenților și alte instituții bancare și toate acestea pot genera panică. După ce se întâmplă totul este justificat. Nu mai are nicio importanță că panică s-a declanșat din motive nejustificate. Nu te mai ascultă nimeni”, a adăugat oficialul BNR.