Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România. Am pierdut peste 20% din producția de energie electrică în ultimii 10 ani, caz unic în Europa. Românii sunt campioni la cele mai scumpe facturi

Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic.

Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa.

ALERTĂ Meteorologii au emis cod galben de inundații pentru cinci județe, până vineri după-amiază

12:05

CONTROVERSĂ O prezentatoare TV a băut înainte de un live de la Jocurile Olimpice. Femeia și-a cerut scuze, iar imaginile cu ea au ajuns virale 

12:05

Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric

Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie.

Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98.

Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%.

El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro).

În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie.

Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa

• Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori.
• Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare.

1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat

În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate.

2. Lipsa investițiilor

• Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii.

3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI)

• În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, Ro­mâ­nia devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa.
• Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne.

Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa

Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie.

Sursa foto: Pexels

Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraun­hofer, Germania, în perioada 2015-2025, ma­joritatea statelor europene au adăugat uni­tăţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare ex­por­tator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capa­citatea de producţie.

În schimb, România și-a închis termocen­tralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de pu­tere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă