Noul președinte al Băncii Mondiale vrea să susțină creșterea în continuare a economiile emegente

Primul obiectiv al Băncii Mondiale (BM) va fi susținerea economiilor emergente să crească în continuare, într-o perioadă de dificultăți la nivel global, a declarat americanul Jim Yong Kim, noul președinte al instituției, informează Mediafax.

„Ne începem munca împreună într-un moment crucial, în timp ce economia mondială rămâne vulnerabilă. Prioritatea mea imediată va fi să intensific eforturile Grupului Banca Mondială de a ajuta economiile emergente să protejeze creșterea și slujbele”, se arată într-un email transmis de Kim angajaților BM și obținut de Bloomberg.

Kim, fost președinte al universității Dartmouth College, îi urmează lui Robert Zoellick la conducerea instituțiie internaționale, care are ca scop combaterea sărăciei și a acordat împrumuturi de aproape 53 de miliarde de dolari anul trecut. Oficialul a fost anunțat de președintele SUA, Barack Obama, în martie ca propunere pentru șefia BM, iar în aprilie a obținut aprobarea membrilor instituției pentru un mandat începând cu 1 iulie.

POLITICĂ Controverse în CV-ul primarului Capitalei: Ciprian Ciucu a declarat funcția de lector la Universitatea din București, însă UB îl contrazice

11:49

ACTUALITATE Preparatul delicios care vă menține silueta de Sărbători. Care este secretul dezvăluit de Mihaela Bilic

11:45

Noul președinte al BM, fizician la bază, are puțin timp la dispoziție pentru a se acomoda cu un post care necesită o cu totul altă expertiză, în contextul efectelor crizei din Europa asupra economiei mondiale și încetinirii din China.

Kim, absolvent al Școlii de Medicină a Universității Harvard, întrerupe tiparul numirii la Banca Mondială de președinți provenind din zone precum politica sau finanțele, notează Bloomberg.

Slujba noului președinte este complicată și mai mult de resursele mai reduse după ce banca a accelerat în ultimii ani creditarea către țările afectate de criză.

„Am intrat în 2008 cu o rezervă mare de capital, astfel că am putut crește creditarea într-un mod pe care nu-l putem repeta acum”, a spus vicepreședintele BM Joachim von Amsberg, într-un interviu săptămâna trecută.

Angajamentele au ajuns în timpul crizei la nivelul record de 73 miliarde de dolari în 2010, de la numai 38 miliarde de dolari în urmă cu doi ani, iar banca a fost nevoită să ceară noi injecții de capital de la statele membre. Fondurile suplimentar și declinul gradual al creditării au ajutat BM să-și mențină raportul dintre capital și împrumuturi în limita vizată. Menținerea acestui nivel este importantă pentru menținerea ratingului maxim posibil al băncii, necesar pentru a putea împrumuta fonduri la costuri scăzute.

Drept urmare, BM analizează modalități de a utiliza la maxim posibil resursele de care dispune, a spus von Amsberg. Nu s-a înregistrat o creștere a cererii pentru credite încă, dar tot mai multe țări se interesează de linii de finanțare de tip preventiv, similare celei de 1 miliard de euro (1,3 miliarde de dolari) primite de România în iunie, a spus el.

Banca a avertizat în iunie că economiile în dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o lungă perioadă de volatilitate a economiei mondiale și a redus prognoza de creștere economică la 3%, de la 3,1%.

În acest an, economia mondială va crește cu 2,5%, estimarea nefiind modificată față de ianuarie, după ce intensificarea volatilității pe piețele financiare, cauzate de Grecia și Spania, a anulat efectul pozitiv al unei ușoare stabilizări în primele luni ale anului.

Împrumutul de 1 miliard de euro aprobat de board-ul BM pentru România în iunie vine în completarea asistenței financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 – 2013 de către FMI și UE. România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.