• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Remus Vulpescu, la Gândul LIVE, despre MIZA INSOLVENȚEI Hidroelectrica: „Băieții deștepți” din Energie ar putea primi atât contractele, cât și penalități de 300 de milioane de euro

Insolvența Hidroelectrica și băieții deștepți - scenariile lui Remus Vulpescu la Gândul LIVE.

Așa-numiții „băieți deștepți” din Energie, respectiv companiile care au încheiat contracte foarte avantajoase cu Hidroelectrica, contracte denunțate după intrarea companiei în insolvență, în vara lui 2012, ar putea avea câștig de cauză, ceea ce ar însemna atât reinstaurarea contractelor, cât și plata unor penalități, a explicat joi Remus Vulpescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica, la Gândul LIVE.

„Este scenariul cazului cel mai nefavorabil și puțin probabil, pentru că am putea, într-adevăr, să vorbim de sute de milioane de euro, cel puțin trei sute. Am putea să presupunem că, în acest scenariu, cel mai nefavorabil, de 300 de milioane de euro pot fi cumpărate hidrocentrale evaluate la preț mic, pentru că sunt vremuri ale cumpărătorilor, nu ale vânzătorilor, aceste vremuri de criză și de lipsă a banilor”, a spus Vulpescu.

În opinia sa, există mai multe riscuri pentru companie, ca de exemplu, „riscul să fie schimbat judecătorul și orice alt judecător va avea nevoie de un timp substanțial pentru a se familiariza cu toate subtilitățile dosarului”.

Un alt risc ar fi să fie schimbat administratorul judiciar. Este un administrator judiciar o firmă puternică și a arătat determinare și consecvență. Orice alt administrator judiciar va avea nevoie de un timp substanțial pentru a cunoaște dosarul. Procesul nu va putea fi suspendat în acest timp și dacă sindicul și administratorul judiciar nu vor cunoaște dosarul de la bun început în toată substanța sa există risc de greșeală destul de mare și eu mi-aș dori să fie evitat”, a explicat el.

Celelalte riscuri se referă la pronunțarea unor sentințe nefavorabile.

„Un alt risc ar fi bineînțeles ca într-un fel sau altul să se pronunțe pe fond soluții diferite decât s-au pronunțat până în prezent, de a se admite opoziția la deschiderea procedurii de exemplu, de a se admite o contestație la măsura denunțării unui contract bilateral, de exemplu sau să se admită o eventuală contestație la tabloul creanțelor ceea ce într-un scenariu dus la extrem de nefavorabil ar putea fi posibil preluarea controlului asupra masei credale de către băieții deștepți”.

În opinia sa, cea mai bună strategie de apărare a companiei ar fi contestația în anulare, o cale extraordinară de atac.

„Poate fi exercitată o cale extraordinară de atac și anume contestația în anulare. Sunt reglementate două căi de atac extraordinare – contestația în anulare și revizuirea. Revizuirea se poate declara în general atunci când se descoperă un înscris reținut de partea potrivnică sau ascuns sau pe care partea revizuientă nu a putut să-l prezinte instanței până la judecată inclusiv în recurs. Contestația în anulare pe de altă parte poate fi exercitată, unul din motivele sale, în situația în care o parte legal interesată în soluționarea cauzei nu a fost citată și noi avem în dosarul insolvenței de la Hidroelectrica recursul de la Curtea de Apel care a fost soluționat prin pronunțările de marți, săptămâna aceasta, aproape toți creditorii Hidroelectrica au fost ținuți în afara procesului, nu au fost citați de Curtea de Apel”, a explicat Vulpescu.

Vulpescu, despre bonusul de succes de 2,2 milioane euro încasat de Euro Insol: Ar putea să fie obligat să-l returneze

Remus Vulpescu a precizat că administratorul judiciar, compania Euro Insol, ar putea fi nevoit să returneze bonusul de succes.

Nu știu dacă s-ar putea să fie frumos, s-ar putea să fie și obligatoriu, dar urmează să se pronunțe cine trebuie să se pronunțe. Eu pot să vă spun că dacă la acele fracții de procent, Euro Insol a încasat 2,2 milioane de euro înseamnă că plusul de valoare adus Hidroelectrica este de peste 100 de milioane de euro. Borza a luat sub 1 la sută din plusul de valoare pe care l-a adus”, a explicat Vulpescu.

El a adăugat că într-adevăr, acest bonus de succes era condiționat de închiderea procedurii insolvenței înainte de 30 iunie 2013 care s-a încheiat cu patru zile înainte de acest termen limită.

El a arătat totodată că rămâne de văzut dacă hotărârea instanței de redeschidere a insolvenție a fost corectă „în substanța ei, nu doar procedural”.

Cum a intrat Hidroelectrica în insolvență

Timp de un an, Hidroelectrica s-a aflat în insolvență. În 26 iunie 2013, Tribunalul București a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru ieșirea din insolvență. Curtea de Apel a decis însă pe 25 februarie că, de fapt, condițiile nu au fost îndeplinite, instanța admițând contestațiile unor creditori, printre care și așa-numiții „băieți deștepți” din energie, astfel că Hidroelectrica a reintrat în insolvență.

Contestațiile au fost de trei tipuri, potrivit informațiilor publicate pe Facebook de Remus Vulpescu, fostul administrator special al Hidroelectrica: contestații la decizia de intrare în insolvență, contestații la tabelul preliminar al creditorilor și la închiderea insolvenței.  Pe 25 februarie Curtea de Apel a admis contestația la ieșirea din insolvență.

„Băieți deștepți” ale căror contestații au fost admise de Curtea de Apel sunt: Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Energy Holding, EFT AG, EFT Romania, Andritz Hydro. La ei se adaugă și un alt creditor, și anume Direcția Venituri Bugetul Local Sect 2.

Cine sunt „băieții deștepți”

Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries (cele două companii care au contestat insolvența) sunt deținute de grupul elvețian Alpiq. Firmele Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries au fost create în jurul companiei Ehol Distribution și Buzmann Industries, firme înființate de omul de afaceri Bogdan Buzăianu și preluate de grupul elvețian Alpiq. Cele două firme au avut contracte pe termen lung de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica la prețuri sub nivelul pieței. Potrivit descrierii de pe propriul site grupul Alpiq activează în 23 de țări și a avut venituri de peste 14 miliarde de franci elevețieni. Paguba adusă Hidroelectrica în ultimii ani de contractele cu cele două firme depășește 850 de milioane de lei (190 de milioane de euro).

Compania Energy Holding a fost înființată de către controversatul Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, în perioada guvernării lui Adrian Năstase. Între anii 2002-2004, compania cunoaște o cereștere uriasă a cifrei de afaceri de la 1,5 mil. euro la aproape 200 mil. euro. Tot în această perioadă, Energy Holding încheie contracte directe de achiziție de energie cu cel mai ieftin producător local, Hidroelectrica. În 2009 a fost anunțată preluarea  Energy Holding  de către Marken Investment & Trading M.I.T. o companie înregistrată în Olanda. Totuși presa a relatat că Energy Holding ar fi în continuare controlată de omul de afaceri  Bogdan Buzăianu. În 2011 Energy Holding a cumpărat energie elctrică de la Hidroelectrica în valoare de  280,25 milioane lei.

EFT AG, EFT România sunt parte a Energy Financing Team (FET) Group. Potrivit propriei descrieri Energy Financing Team (EFT) Group este principalul furnizor de energie din Europa de sud-est. Compania furnizează energie către peste 200 de clienți din 19 țări. Compania EFT a încheiat în România două contracte cu Hidroelectrica. Din contractele cu EFT AG și cu EFT România, Hidroelectrica a pierdut, în perioada 2006-31 mai 2012, 203,6 milioane de lei, respectiv 299,2 milioane de lei, adică în total peste 111 milioane de euro.  Banii provin din diferența dintre prețul de vânzare stabilit în contractele directe și prețul pe care Hidroelectrica l-ar fi obținut dacă ar fi ieșit cu energia pe piața spot a bursei de energie OPCOM.

Inchide