România ar urma să primească 60 de miliarde de euro în viitorul BUGET UE 2028-2035. Dragoș Pîslaru: „O sumă bună, dar cu condiții stricte”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a apreciat, sâmbătă, că suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar condiționată de reforme clare și rezultate concrete.

Astfel, într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile.

Dragoș Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european.

Efectul Bolojan. Au apărut reclame pentru relocarea afacerilor din România tocmai în Georgia, unde taxele sunt mult mai mici. Cu ce oferte sunt atrași investitorii. Peste 200 de firme s-ar fi mutat deja

13:05

ULTIMA ORĂ Ce spune Rareș Bogdan despre înlocuirea sa în Parlamentul European de triada Bolojan-Motreanu-Sighiartău. Cu ce i-a deranjat europarlamentarul liberal pe cei trei

12:54

Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual.

Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară.

Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028.

Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților.

„Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”, a afirmat acesta.

FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO