Schimb dur de replici între premier, actualul șef ANRMAP și Cristina Trăilă. „Ponta aruncă fumigene pentru că nu știe ce are de făcut la Guvern”

Redactor:
Corina Vârlan
Fosta conducere a Autorității de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP), implicit Cristina Trăilă, cea care a deținut până în data de 8 mai a acestui an funcția de președinte al acestei autorități, este acuzată că ar fi acoperit o serie de nereguli care au apărut în cadrul Primăriei sectorului 3 al Capitalei, în cadrul Metrorex, dar și în cadrul Primăriei Târgu Mureș și a Consiliului Județean Galați.

Fosta conducere a Autorității de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP), implicit Cristina Trăilă, cea care a deținut până în data de 8 mai a acestui an funcția de președinte al autorității, este acuzată că ar fi acoperit o serie de nereguli care au apărut în cadrul Primăriei sectorului 3 al Capitalei, în cadrul Metrorex, dar și în cadrul Primăriei Târgu Mureș și în cadrul Consiliului Județean Galați.

În acest sens, Corpul de control al primului-ministru vrea să sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu activitatea fostului președinte al autorității care îndeplinește, printre altele, funcții de reglementare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică și realizează monitorizarea, analiza, evaluarea și supravegherea modului în care contractele de acest tip sunt atribuite în România.

Acuzațiile împotriva Cristinei Trăilă au apărut în urma unui raport întocmit de către inspectorii Corpului de control al premierului care s-a bazat pe verificarea organizării personalului ANRMAP, a funcționării și a executării atribuțiilor acesteia, în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2012.

Ponta: ANRMAP a fraudat fondurile europene

Anunțul privind finalizarea acestui control a fost făcut, miercuri, de către premierul Victor Ponta care a declarat că în urma verificărilor s-a constatat că ANRMAP a fraudat, în acea perioadă de timp, fondurile europene și a subliniat faptul că Robert Negoiță, actualul primar al sectorului 3 din Capitală trebuie să restituie sumele fraudate de către Liviu Negoiță, cel a deținut anterior această funcție.

FOTO: Andrej Isakovic/Mediafax Foto/AFP

„Un sistem de protecție politică a încurajat fraudarea fondurilor europene, fie că este vorba de Primăria sectorului 3, unde toate programele au fost fraudate cu sprijinul ANRMAP și al președinției, fie că este vorba de Primăria Târgu Mureș”, a declarat Ponta, informează Mediafax.

„O să constatați că ANRMAP a fost o instituție a PDL de fraudare a fondurilor europene”, a mai adăugat el în cadrul unei ședințe de Guvern.

Fostul președinte ANRMAP: Ponta aruncă „fumigene” pentru că nu știe ce are de făcut la Guvern

Cristina Trăilă, care ocupă, în prezent, funcția de președintele al Organizației de Femei a PDL, a atacat, joi, declarațiile prim-ministrului spunând că „Victor Ponta denotă, încă o dată, că nu știe nimic din ceea ce se întâmplă în propriul Guvern”, că „nu știe ce are de făcut la Guvern și aruncă fumigene în fiecare zi” și că de cinci luni de zile acesta se află în campanie electorală.

Fostul președinte al ANRMAP susține, de asemenea, că singurul motiv care a stat la baza realizării acestui control a fost acela că actualul Executiv vrea să crească pragul valoric al contractelor de la care autoritățile statului pot achiziționa diferite produse, servicii sau lucrări, fără organizarea unor licitații publice, de la 15.000 de euro la 30.000 de euro.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto

Trăilă a ținut să sublinieze și faptul că, la data la care a fost primită din partea reprezentanților Ministerului Afacerilor Europene (MAI), solicitarea oficială de control, pe care ar fi putut să se bazeze verificările realizate de către inspectorii Corpului de control al premierului, Ponta alături de „echipa dânsului vota moțiunea de cenzură prin care Guvernul Ungureanu era demis”.

„Mai mult, în 7 mai 2012, domnul Ponta semna ordinul prin care eram eliberată din funcția de președinte ANRMAP. Prin urmare, demararea cu întârziere sau rezultatul controlului nu sunt decizii care să îmi aparțină, ele aparțin echipei care m-a succedat la conducerea ANRMAP”, a mai explicat în cadrul unei conferințe de presă fostul președinte al autorității, conform Mediafax.

„Dacă noua conducere nu era de acord cu modul în care agenții constatatori au finalizat controlul, puteau să facă apel la instituția plângerii prealabile și să discute în cadrul Colegiului consultativ eventualele nereguli”, a concluzionat ea.

Fostul președinte al ANRMAP a mai declarat, joi, și că vrea să îl dea în judecată pe Victor Ponta pentru calomnie și să atace în instanță raportul întocmit de Corpul de control al premierului.

Vlădescu: Dacă ar fi existat o miză electorală, pragul valoric ar fi fost modificat printr-o ordonanță

Actualul președinte al ANRMAP a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă care a fost susținută la Palatul Victoria, că în momentul în care a preluat șefia autorității a descoperit unele nereguli. El s-a referit la faptul că în cadrul instituției exista, în cazul unora dintre procesele-verbale de contravenție, posibilitatea ca respectivii contravenienți să depună plângeri care erau soluționate apoi favorabil de către Trăilă.

„Conform legii, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea cărora, printr-o lege organică specială, se prevede o procedură de contestare”, a explicat Vlădescu, adăugând că procesele-verbale de contravenție în cauză au putut fi contestate direct în fața instanțelor de judecată.

„Prin urmare, când discutăm de proces-verbal de contravenție, fie că este întocmit de funcționarii ANRMAP sau de orice alt agent constatator, procesul-verbal nu poate fi contestat decât în instanță și nu poate fi urmată calea plângerii prealabile”, a mai spus el, potrivit Mediafax.

Vlădescu a ținut, de asemenea, să sublinieze faptul că, dacă ar fi dorit acest lucru, Executivul ar fi putut să apela la aprobarea dublării pragului valoric prin intermediul unei ordonanțe și că o creștere a acestuia va fi realizată de la începutul anului viitor, tocmai pentru a nu exista ulterior speculații cu privire la faptul că această modificare ar favoriza unele firme în campania electorală următoare.

FOTO: Razvan Chirita/Mediafax Foto

„Dumneaiei a venit și a spus că ANRMAP vrea să ajusteze pragul de la 15.000 de euro la 30.000 de euro și că în acest fel favorizează anumiți reprezentanți ai coaliției de guvernământ”, a declarat  Dan Vlădescu, actualul președinte al autorității.

„Până în momentul de față acest prag nu a fost modificat”, a continuat noul președinte al autorității subliniind faptul că fosta șefă a ANRMAP, care a obținut un post în frunte autorității în ianuarie 2009, a emis o ordonanță de urgență (nr. 19/2009), care a fost aprobată în luna martie a aceluiași an, prin care a crescut pragul valoric al contractelor de la care autoritățile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a organiza licitații publice, de la 10.000 de euro la 15.000 de euro.

Președintele ANRMAP a declarat, de asemenea, că nu au fost realizate, până în momentul de față, estimări ale valorii totale a amenzilor anulate în perioada în care Cristina Trăilă a fost la conducerea acestei autorități, dar că se crede că suma ar ajunge până la circa 100.000 de lei, echivalentul a circa 21.839 de euro, la cursul oficial al BNR de joi.

Ce acuzații se aduc fostei conduceri ANRMAP

La finalul lunii martie a anului în curs, conform raportului întocmit de către inspectorii Corpului de control al primului-ministru, Cristinei Trăilă i s-a transmis din partea reprezentanților MAI că, în sistemul EU Pilot, Comisia Europeană, mai exact cei de la Direcția Generală Piață Internă și Servicii, au introdus o solicitare de informații ce viza legalitatea a 77 de contracte atribuite, între anii 2008 și 2010, Primăriei sectorului 3 al Capitalei prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, conform Mediafax.

Se cerea, de asemenea, obținerea unui răspuns din partea autorității până la finalul lunii aprilie a acestui an.

Au existat probleme și în ceea ce privește modul în care membrii Colegiului consultativ al autorității au luat decizia de a anula unele procese-verbale.

„Modul în care au procedat membrii Colegiului consultativ cu privire la plângerile formulate de contravenienți împotriva unor procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor a condus la însușirea, în mod abuziv, a competenței pe care legiuitorul a acordat-o, în mod exclusiv, instanțelor de judecată”, se menționează în raportul realizat de către inspectorii Corpului de control al premierului.

Tot în cadrul raportului se mai explica și că reprezentanții Colegiului consultativ al acestei autorități au anulat procese-verbale și sancțiuni, de exemplu, în cazul Metrorex, în cazul Primăriei Târgu Mureș și în cazul CJ Galați.

„Niciunul din contractele de care se face vorbire nu sunt contracte pe fonduri europene, prin urmare ANRMAP nu a blocat sau direcționat vreun euro”, s-a apărat, joi, fostul președinte al autorității care a mai menționat și că întregul control are ca scop acoperirea faptului că reprezentanții platformei USL nu au reușit să atragă fonduri europene de la începutul guvernării. „Un pietroi care stă la soare absoarbe mai multă apă decât Guvernul Ponta fonduri europene”, spunea Trăilă, potrivit Mediafax.

Ce spun oficialii Primăriei Târgu Mureș despre neregulile menționate în raportul inspectorilor

Oficialii Primăriei Târgu Mureș susțin că nu știu care sunt neregulile care îi vizează și care au fost descoperite de către inspectorii Corpului de control al primului-ministru. De asemenea, ei menționează că cei de la ANRMAP nu au cum să anuleze sancțiuni.

„Nu știm la ce fapte se referă. Toate achizițiile din 2009 încoace trec prin trei niveluri de verificare, sunt acceptate, aprobate de organele de control ale Autorității de Management și ale Curții de Conturi”, a declarat pentru Mediafax Claudiu Maior, PDL, viceprimar la Târgu Mureș, din perioada 2008 – 2012.

Președintele CJ Galați: Nu am cunoștință despre neregulile descoperite de Corpul de control al premierului

Nici Nicolae Bacalbașa, PSD, actualul președinte al CJ Galați, nu știe care sunt neregulile ce vizează instituția pe care o conduce, menționate în cadrul raportului întocmit în urma verificărilor bazate pe analizarea organizării personalului ANRMAP, a funcționării și a executării atribuțiilor acestuia, în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2012.

„De la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Galați, în urma unor verificări, au fost descoperite mai multe nereguli. Acestea au fost comunicate organelor de anchetă care fac cercetări la fiecare caz.”, a declarat pentru Mediafax Bacalbașa care a ținut însă să sublinieze faptul că nu are totuși „cunoștință despre ce nereguli legate de achizițiile publice a descoperit acest corp de control” și că nu poate face în acest sens nicio supoziție.

Emil Boc: „Dacă există ceva acolo, nu au decât să spună public să vedem despre ce este vorba”

Tot în cursul zilei de joi, Emil Boc, fostul premier al României și actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, a declarat că nu deține informații legate de încalcarea legii și că nu a văzut, până în momentul de față, niciun raport în acest sens.

„Fiecare autoritate răspunde potrivit legii. Dacă există ceva acolo, nu au decât să spună public să vedem despre ce este vorba”, a explicat Boc. „Legea trebuie respectată de către toți indiferent când și cum. Nu am nimic de obiectat din acest punct de vedere”, a concluzionat el, potrivit Mediafax.

Amenzi de peste 6 milioane de lei date, anul trecut, de ANRMAP

Conform Raportului de activitate al ANRMAP pentru anului 2011, reprezentanții instituției au dat amenzi în valoarea totală de 6.055.000 lei autorităților contractante. Cele mai mari sancțiuni contravenționale aplicate, de 200.000 de lei fiecare, au fost date Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), pentru Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, Spitalului de Pneumoftiziologie din Roșiorii de Vede și Poștei Române.

Tot anul trecut, au fost verificate peste 106.000 de anunțuri transmise de către autoritățile contractante în SEAP și au fost prelucrare 46.673 de documente constatatoare transmise de autoritățile contractate la încheierea contractelor de achiziție publică.

S-au verificat, de asemenea, 783 de proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică, dintre care 591proceduri de finanțare de la bugetul de stat și alte 192 proceduri de finanțare din fonduri europene.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, Trăilă explica faptul că există o probabilitate de doar 53% ca o instituție publică să deruleze în mod legal și transparent o licitație pe bani publici, principalele motive care duc la apariția acestei probleme fiind birocrația, necunoașterea legii, dar și „tentațile” la care sunt supuși anumiți funcționari publici.

„Foarte multe semnături și foarte puțină responsabilitate. Cu cât sunt mai multe semnături cu atât se diluează responsabilitatea. Avem acest obicei de a ne acoperi cu semnături”, declara, la acea vreme, pentru gândul fostul președinte ANRMAP.

Un caz în care contractele de achiziții publice ar fi putut fi declarate nule de către cei de la ANRMAP a fost, de exemplu, cel din luna martie a anului 2011 care a vizat EximBank. Motivul care ar fi putut sta la baza luării unei astfel de decizii a fost faptul că reprezentanții băncii nu au folosit SEAP.

La acea vreme reprezentanții EximBank s-au apărat spunând că, deși banca este controlată de către statul român, cazul lor nu intră sub incidența legislației din domeniul achizițiilor publice.

Care sunt principalele atribuții ale ANRMAP

ANRMAP a fost înființată în anul 2005 printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului și este o instituție publică coordonată de către premier. Principalele atribuții ale sale sunt:

– asigurarea unui cadrul legal în domeniul achizițiilor publice;

– îndeplinirea obligațiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor directivelor UE în domeniul achizițiilor publice;

– asigurarea unui canal de comunicare cu structuri ale Comisiei Europene, cu instituții publice ale statelor membre UE și cu organisme de interes public național;

– asigurarea unui cadrul corespunzător pentru aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice;

– dezvoltarea capacității de implementare la nivelul autorităților contractante.

Inchide