Șeful ANRP: Toate dosarele mari au fost drepturi cesionate, nu despăgubiri către foștii proprietari

Aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulți devenind „cazuri speciale”, afirmă șeful ANRP, informează Mediafax.

„Aproape toate dosarele mari din perioada 2010 – 2011 au fost cesionate și aproape toate au devenit cazuri speciale (…) Avem toate datele. Așteptăm instituțiile interesate să vină și să le prezentăm. Sunt dosare cesionate și de mai multe ori, care au avut 3-4 cesionari de-a lungul timpului”, a declarat președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu.

Declarația survine anunțului primului ministru, Victor Ponta, privind intenția de a impozita câștigurile obținute de cei care au cumpărat drepturi litigioase de la foștii proprietari și care au primit titluri de despăgubire.

VIDEO Ion Cristoiu: Alegerile pe București ne arată că sondajele sunt o afacere mai bănoasă decât videochaturile

11:42

SPORT Ea e ”femeia perfectă”, în viziunea lui Ion Țiriac. Ce promisiune i-a făcut miliardarul român

11:41

Până la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusă în 2009 de către Ancuța Gianina Opre, fosta consilieră a fostului președinte PSD Mircea Geoană.

Fost deputat PSD între 2004 și 2008, George Băeșu a înlocuit-o în vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numită în funcție de numai nouă luni. Până în octombrie 2011 funcția de președinte al ANRP a fost deținută de Crinuța Dumitrean, din partea PDL, susținută de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituită de fostul premier Emil Boc, după ce în august 2011 DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepreședinții de atunci ai autorității.

Încă de la instalare Băeșu a criticat modul în care s-au atribuit despăgubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desființarea dosarelor „cazuri speciale”, care acordau prioritate persoanelor în etate sau care sufereau de boli grave.

„Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu știu ce boală, și s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special”, a declarat Băeșu pentru Mediafax.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va fi obligată să revadă, până la finele lui 2015, toate dosarele soluționate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, Guvernul urmând să finalizeze până la finele lunii ianuarie o nouă lege de restituire a proprietăților.

Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum privind urgentarea elaborării noilor reglementări în domeniul restituirii proprietăților, întocmit de ministrul delegat pentru Buget, document în care se fac propuneri pentru încadrarea în termenul acordat de CEDO statului român pentru soluționarea problemei restituirii proprietăților.

Potrivit deciziei Guvernului, până la finele anului 2015 Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților urmează să revadă toate dosarele soluționate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, și să analizeze cauzele care au determinat nerestituirea bunurilor în natură sau prin echivalent, în compensare cu alte bunuri.

Totodată, până pe data de 30 ianuarie 2013 Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislației și procedurilor din domeniul restituirii proprietăților trebuie să elaboreze și să prezinte pentru primă lectură proiectul de lege privind reglementarea restituirii proprietăților.

Fiecare minister va transmite Ministerului Finanțelor Publice, până la 30 ianuarie 2013, situația imobilelor retrocedate, a celor nou construite și, după caz, situația cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educației va transmite situațiile menționate și pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților estimează totalul despăgubirilor la 8,7 – 9 miliarde euro.

Miza mare a procesului nu sunt casele și terenurile naționalizate de la populație, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte și minorități.

Fostul ministru al Finanțelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat în primăvara anului trecut pentru MEDIAFAX că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăților naționalizate dacă toate acedstea nu ar putea fi restituite în natură, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

De altfel, guvernul Ungureanu a încercat să promoveze o lege de limitare a despăgubirilor foștilor proprietari, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societății civile și a UDMR, precum și pentru că exista riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituțional.

La acea vreme, Ministerul Justiției a susținut restituirea în natură a proprietăților naționalizate și eșalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor bănești și a respins total propunerea inițială a Finanțelor, de limitare a despăgubirilor.

Se pare că guvernul Ponta are în vedere chiar această soluție, respectiv restituirea în natură a cât mai multor imobile și terenuri și eșalonarea pe o perioadă mai lungă a despăgubirilor bănești.

Surse guvernamentale susțin însă că s-a pus și problema constituirii unui nou Fond Proprietatea, mai ales că în perioada următoare statul va lista o serie de companii la Bursa de Valori București.