Veste proastă venită astăzi de la BNR pentru românii cu credite în franci elvețieni. Ce se va întâmpla chiar dacă își declară falimentul personal

Ministerul Justiției (MJ) nu poate face față, la ora actuală, procedurilor de insolvență la care ar putea apela românii dacă legea falimentului personal va fi adoptată de Parlament, a precizat Liviu Stancu, secretar de stat al MJ. Experții în insolvență estimează că numărul acestor dosare va fi, cel mai probabil, de ordinul zecilor de mii, însă, chiar și așa, statul nu este pregătit administrativ pentru această lege – nu există structurile, iar judecătorii trebuie pregătiți.

„Impactul la adresa Ministerului de Justiție este major. Suntem ca la biliard. Când lovim noi mingea, una dintre mingile lovite cade la Finanțe. Avem nevoie de un sprijin din partea Ministerului de Finanțe, de a aprecia dacă statul român are capacitatea financiară de a spriji interesul nostru logistic”, a explicat Stancu, făcând o analogie între impactul legii insolvenței persoanelor fizice și un bulgăre de zăpadă.

TEHNOLOGIE Ce prezice Jeff Bezos despre viitorul pieței muncii. Fondatorul Amazon vorbește despre singurul tip de lucrător care nu ar putea fi înlocuit de AI

22:49

CONTROVERSĂ Decizie controversată. Israelul a trecut azi o lege prin care reintroduce pedeapsa cu moartea

22:47

„Bulgărele de zăpadă se rostogolește, iar la poalele muntelui ajunge la o dimensiune pe care opinia publică nu o cunoaște, un bulgăre de probleme care se mărește, un volum de probleme care trebuie rezolvat de stat”, a precizat secretarul de stat.

El a adăugat că nu poate vorbi încă de cifre, respectiv de personalul și costurile pe care le-ar presupune introducerea legii deoarece aceste estimări nu au fost încă realizate.

„Colegii din sistemul bancar încă lucrează să ne ofere un set de informații pe care să-l analizăm ca să ajungem la o evaluare”, a spus Stancu.

Răzvan Adrian Florescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a avut o intervenție scurtă, precizând că această lege este o necesitate și că orice dialog pe această temă este binevenit scopul fiind acela de a avea, în final, o lege funcțională.

Arin Octav Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor È‹n Insolvență din România (UNPIR), a subliniat nevoia realizării unui nou studiu de impact.

„Eu cred că trebuie refăcut studiul de impact”, a spus el, adăugând că un studiu de impact ar urma să fie realizat de KPMG și de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

Speranța Munteanu, partener KPMG și reprezentant al CIS, a precizat că realizarea acestui studiu se va dovedi dificilă, având în vedere că nu există niște ipoteze de la care să se pornească.

„La nivel european nu există o coerență în materia insolvenței persoanei fizice. Este o lege cu o profundă amprentă socială și de cultură a locului”, a arătat Munteanu. În opinia sa, implementarea actului normativ ar trebui să se facă în cel puțin 12 luni deoarece structurile nu există încă, iar judecătorii care ar urma să arbitreze procedura trebuie pregătiți.

Stănescu este de părere că românii nu vor apela într-un număr atât de mare la această soluție de ultimă instanță.

„Cred că vor fi câteva zeci de mii de dosare, dar tot vor fi cheltuieli suplimentare”, a atras el atenția, adăugând că în Statele Unite, în criză, mai exact în urmă cu trei ani, circa un milion de persoane au apelat la această soluție.

„Insolvența persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice și de cei care îi reprezintă, APNC și asociațiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înțelegeți că a venit sorocul. Există acordul BNR și al instituțiilor internaționale, care au blocat acest proiect de lege până acum”, a subliniat el.

Radu Grațian Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), a precizat la rândul său că poziția bancherilor s-a schimbat, ARB arătându-se inițial împotriva unei legi a falimentului personal.

„Între timp, poziția noastră s-a nuanțat și în acest moment considerăm că legea insolvenței este o necesitate, dar este nevoie ca textul final să cuprindă o serie întreagă de lucruri pe care comunitatea, alte instituții, mă refer aici la Ministerul Justiției, dar și la CSM, deci sunt anumite lucruri care trebuie luate în considerare și pentru aceasta e nevoie de un efort general în care toate părțile să fie implicate”, a spus Ghețea.

El a arătat că în textul legii ar trebui să fie foarte bine definit termenul de debitor de bună credință. Totodată, președintele ARB este de părere că ar putea fi luat în considerare introducerea unor plafoane în funcție de nivelul datoriei. Mai mult, bancherii ar dori ca debitorul să apeleze la această soluție doar dacă pot demonstra că „a depus diligențele împreună cu creditorii pentru rezolvarea situației”.

La finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma la rândul său că susține legea falimentului persoanelor fizice, cu condiția să fie „o lege bună”, aplicabilă.

FMI cere, înainte de adoptarea legii, o analiză de impact și consultarea tuturor părților implicate.