WSJ: O reglementare UE vizând speculațiile cu derivate ar putea reduce accesul României la finanțări

O reglementare a UE pentru reducerea speculațiilor cu instrumente derivate pe datorie, care va intra în vigoare la 1 noiembrie, ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta a unor țări cu piețe mici ale datoriei guvernamentale, precum România, Polonia, Ungaria, Lituania și Cehia, scrie WSJ.

Măsura, anunțată în octombrie anul trecut, ar trebui să pună capăt speculațiilor care împing în sus costurile de împrumut ale țărilor din zona euro prin tranzacționarea de CDS-uri (credit default swap-contract de asigurare a datoriei împotriva riscului de neplată) de către investitori care nu dețin și obligațiunile aferente.

„În mod ironic, consecințele ar putea fi simțite mai puternic de către piețele care nu împărtășesc problemele crizei din zona euro”, potrivit unei postări pe blogul cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

CONTROVERSĂ Jordan Bardella, marele favorit la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, cere demisia Ursulei von der Leyen. „Ar fi avantajos pentru Europa“

17:34

ANALIZĂ Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce 15 țări din UE au transmis deja datele către Eurostat

17:31

Reglementarea trebuie implementată de toate cele 27 de state membre UE, inclusiv Polonia, Ungaria, România, Lituania și Cehia, țări care au piețe ale datoriei suverane mai mici decât statele din Vest. Datoria guvernamentală a Poloniei se ridică la circa 240 miliarde de dolari, față de 853 miliarde de dolari în cazul Spaniei, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Fondurile de hedging au o prezență semnificativă în tranzacțiile cu CDS-uri pe aceste piețe emergente, prin „tranzacții direcționale”. Dacă fondurile cred că situația economică se va deteriora, cumpără CDS-uri, iar dacă se așteaptă la o îmbunătățire, vând. Aceste tranzacții sunt făcute fără ca investitorul să dețină, obligatoriu, obligațiuni pentru care vinde sau cumpără CDS-urile.

„Unii ar numi aceste practici speculații ticăloase. Însă mențin piața CDS-urilor lichidă, iar piața lichidă a CDS-urilor ajută la păstrarea stabilității pieței obligațiunilor”, notează cotidianul american.

Unii analiști financiari consideră că măsura ar putea descuraja investitorii să cumpere obligațiuni.

„De ce să le cumpere dacă este greu să-și asigure riscul?”, întreabă WSJ.

Protejarea prin intermediul unor indici nu va funcționa, de asemenea. Indicatorul iTraxx CEEMEA pentru 17 piețe emergente oferă această posibilitate și a funcționat bine în trecut, afirmă WSJ. Indicele include, însă, cinci state UE, care sunt supuse reglementării. Conform noii reguli, acesta nu va putea fi folosit de investitorii care nu dețin obligațiuni ale celor cinci state. Pentru a putea fi folosit la protejarea împotriva riscului, indicele va trebui modificat.

Un posibil impact pozitiv ar fi că „tranzacțiile direcționale” tind să fie făcute de către investitori care împing prețurile în sus, astfel că asigurarea datoriilor pentru țările respective ar putea deveni mai ieftină, iar contractarea acesteia mai convenabilă. Mai greu de găsit, dar mai ieftină, notează WSJ.