Dr. Florin Zăinescu: ”Cum reacționează fauna arctică la schimbările climatice din regiune?”

Arctica intră într-o nouă stare ecologică, cu consecințe importante pentru umanitate. Temperaturile din timpul iernilor sunt in creștere, ducând la pierderi semnificative de gheață și de zăpadă. Aceste schimbări afectează profund condițiile experimentate de animale, precum disponibilitatea hranei, competiția interspecifică, modificări ale migrației, hrănirii și dinamicii prădătorilor-pradă.

Un consorțiu mare de cercetători, condus de Sarah C. Davidson de la Max Planck Institute of Animal Behavior, documentează influențele climatice asupra comportamentul animalelor din zona arctică și răspunsul adaptiv al acestora la schimbările climatice și la creșterea temperaturii.

MEDIU Romsilva răspunde acuzaţiilor Diana Buzoianu și spune că nu a acordat prime individuale sau colective din anul 2023 până în prezent

15:20

ULTIMA ORĂ Mihai Tudose nu-l iartă pe Ilie Bolojan: parcă e reclamă la foame și frig

15:17

Pentru o analiză cât mai detaliată a fost utilizată o nouă arhivă de date pentru urmărirea animalelor și datele de bio-înregistrare, Arctic Animal Movement Archive (AAMA), care conține peste 15.000.000 de date a 8000 de indivizi reprezentând 86 de specii, din 1991 până în prezent. Aceste baze de date alternative celor pur climatice, sunt esențiale in validarea măsurătorilor de temperatură confirmând de altfel realitatea schimbărilor climatice.

Adaptarea la schimbările climatice a timpilor de naștere (parturition date) pentru caribu. Data de nasterilor (stanga). Schimbarea in data nașterilor in functie de populație (dreapta). Liniile care coboara arata tendinte de nasteri timpurii

Consecințe ale creșterii temperaturii și precipitațiilor asupra mișcărilor prădătorilor și ierbivorelor

Datele indică clar adaptarea faunei arctice la temperaturi mai ridicate, de exemplu:

• Migrația vulturului auriu arata o capacitate de reacție crescuta fata de schimbarea condițiilor de mediu: Data medie a sezonului de vară pentru aceste păsări sa modificat cu +0,5 zile / an.
• Adaptarea la schimbările climatice a caribuului – Pentru multe mamifere, perioada de la sfârșitul sarcinii până la înțărcare are cele mai mari cerințe energetice și, de aceea este sincronizată să aiba loc o data cu productivitatea crescută a vegetației. Pe baza datelor de la 917 indivizi în perioada 2000-2017 din nordul Canadei, populațiile de caribu au dat naștere mai devreme cu aproximativ 10 zile în 15 ani.
• Consecințe ale creșterii temperaturii și precipitațiilor asupra mișcărilor prădătorilor și ierbivorelor (ursul negru, ursul grizzly, caribu, elan, și lupi) – Toate speciile au prezentat rate de mișcare mai mici în timpul iernii în raport cu vara. În timpul iernii, caribu a avut rate de mișcare crescute o data cu cresterea temperaturii. Zăpada a încetinit lupii, caribu și elanii, în timp ce toate speciile au fost în general insensibile la precipitațiile de vară.

Principalii factori determinanți ai răspunsurilor populației, cum ar fi migrația, parturiția (data nașterilor) și mișcarea de căutare a hranei, trec printr-o schimbare rapidă, sugerând că schimbările climatice afectează animalele în moduri care vor modela viitorul Arcticii.

Dr. Florin Zăinescu – Universitatea din Strasbourg – este cercetător, contributor InfoClima, ambasador al Mării Negre. Subiecte pe care le abordează: Geomorfologie costieră, Climatul recent, Schimbările climatice și impactul asupra sistemelor costiere.

Material preluat de pe site-ul infoclima.ro