Organizația Meteorologică Mondială, avertisment îngrijorător: ”Concentrația gazelor cu efect de seră atinge un nou record negativ”

Buletinul privind gazele cu efect de seră al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) a raportat cel mai mare salt anual al concentrațiilor de metan, în 2021, de când au început măsurătorile sistematice, în urmă cu aproape 40 de ani. Motivul acestei creșteri excepționale nu este clar, dar pare să fie rezultatul unor procese atât biologice, cât și al unor procese induse de om.

Creșterea nivelurilor de dioxid de carbon din 2020 până în 2021 a fost mai mare decât rata medie anuală de creștere din ultimul deceniu. Măsurătorile efectuate de stațiile rețelei Global Atmosphere Watch a OMM arată că aceste niveluri continuă să crească în 2022 pe întreg globul.

Între 1990 și 2021, efectul de încălzire asupra climei noastre (cunoscut sub numele de forțare radiativă) produs de gazele cu efect de seră cu durată lungă de viață a crescut cu aproape 50%, dioxidul de carbon fiind responsabil pentru aproximativ 80% din această creștere.

INEDIT Un curier polonez a refuzat să livreze un colet de Revelion. Motivul, „Pur și simplu mi-a fost milă de…”

10:52

ANUNȚ Probleme de trafic în mai multe județe: DN 73A, închis între Predeal și Râșnov / Copac căzut pe DN 75, în județul Alba

10:51

În 2021, concentrațiile de dioxid de carbon erau de 415,7 părți pe milion (ppm), cele de metan de 1908 părți pe miliard (ppb) și cele de protoxid de azot de 334,5 ppb. Aceste valori constituie, respectiv, 149%, 262% și 124% din nivelurile preindustriale, înainte ca activitățile umane să înceapă să perturbe echilibrul natural al acestor gaze în atmosferă.

”Buletinul OMM privind gazele cu efect de seră a subliniat, încă o dată, provocarea enormă – și necesitatea vitală – de a lua măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a împiedica creșterea și mai mult a temperaturilor globale în viitor”, a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

Rapoartele OMM urmăresc să stimuleze negociatorii COP27 să ia măsuri mai ambițioase pentru ca factorii de decizie să atingă obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la mult sub 2, de preferință la 1,5 grade Celsius, comparativ cu nivelurile preindustriale. În prezent, temperatura medie globală este cu peste 1,1°C peste media pre-industrială din 1850-1900.

În viitor, capacitatea ecosistemelor terestre și a oceanelor de a acționa ca ”absorbanți” ar putea deveni mai puțin eficientă

Dioxidul de carbon atmosferic a atins 149% din nivelul preindustrial în 2021, în principal din cauza emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili și din producția de ciment. Emisiile la nivel mondial și-au revenit de la blocajele legate de COVID din 2020. Din totalul emisiilor provenite din activitățile umane în perioada 2011-2020, aproximativ 48% s-au acumulat în atmosferă, 26% în ocean și 29% pe uscat, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Există îngrijorarea că, în viitor, capacitatea ecosistemelor terestre și a oceanelor de a acționa ca ”absorbanți” ar putea deveni mai puțin eficientă, reducând astfel capacitatea lor de a absorbi dioxidul de carbon și de a acționa ca un tampon împotriva unei creșteri mai mari a temperaturii. În unele părți ale lumii, tranziția de la scufundare a uscatului la sursă de CO2 se întâmplă deja.

Începând cu 2007, concentrația medie globală de metan atmosferic a crescut într-un ritm accelerat

Metanul atmosferic este al doilea cel mai mare contribuitor la schimbările climatice și provine dintr-un amestec divers de surse și rezervoare care se suprapun, astfel încât este dificil de cuantificat emisiile în funcție de tipul de sursă. Începând cu 2007, concentrația medie globală de metan atmosferic a crescut într-un ritm accelerat. Creșterile anuale din 2020 și 2021 (15 și, respectiv, 18 ppb) sunt cele mai mari de la începutul înregistrărilor sistematice în 1983.

Cauzele sunt încă cercetate de către comunitatea științifică globală. Analizele indică faptul că cea mai mare contribuție la creșterea reînnoită a metanului din 2007 provine din surse biogene, cum ar fi zonele umede sau orezăriile. Nu se poate spune încă dacă creșterile extreme din 2020 și 2021 reprezintă un feedback climatic – dacă se încălzește clima, materia organică se descompune mai repede. Dacă se descompune în apă (fără oxigen), acest lucru duce la emisii de metan. Astfel, dacă zonele umede tropicale devin mai umede și mai calde, sunt posibile mai multe emisii.

Creșterea dramatică s-ar putea datora, de asemenea, variabilității naturale interanuale. De exemplu în anii 2020 și 2021 au avut loc evenimente La Niña, care sunt asociate cu o creștere a precipitațiilor la tropice.

Valurile de căldură vor fi observate mai frecvent decât în prezent

Protoxidul de azot este al treilea cel mai important gaz cu efect de seră. Acesta este emis în atmosferă atât din surse naturale (aproximativ 57%), cât și din surse antropice (aproximativ 43%), inclusiv oceane, soluri, arderea biomasei, utilizarea îngrășămintelor și diverse procese industriale. Creșterea din 2020 până în 2021 a fost ușor mai mare decât cea observată din 2019 până în 2020 și mai mare decât rata medie anuală de creștere din ultimii 10 ani.

Astfel, odată cu creșterea temperaturi globale, zone care în prezent sunt uscate vor deveni din ce în ce mai uscate, iar cele în care au fost observate până în prezent precipitații severe vor deveni mai umede. Chiar dacă temperatura medie globală a crescut față de perioada preindustrială aceasta nu înseamnă că vor dispărea fenomenele meteorologice specifice sezonului rece.

În prezent iernile sunt mai blânde iar durata lor este mai redusă, dar în ultimi ani au observate furtuni de zăpadă intense atât în Europa cât și în Statele Unite. Acesta se datorează pe de-o partea cantității mai mare de vapori de apă din atmosferă care, atunci când temperaturi scade, duc la apariția ninsorilor abundente. Pe de altă parte studiile au arătat că încălzirea din zona Arctică duce la slăbirea curentului jet și la perturbații ale vortexului polar. În acest caz, aerului rece de la nord ajunge latitudini mai joase favorizând apariția iernilor reci.

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în acest context ar trebui să ne îngrijoreze și motiveze să acționăm fără echivoc. Nu este vorba doar despre o dorință de a păstra mediul înconjurător cât mai intact, e vorba despre bunăstarea și dezvoltarea noastră.

Citește și: 

• GÂNDUL GREEN | Căldura va face prăpăd în sudul țării în deceniile ce urmează. Și nu doar vara! Vine urgia!
• VIDEO | Alexandra Maria Bocșe: „Pădurile joacă un rol foarte important în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre naturale care pot și vor fi cauzate, în viitor, de schimbările climatice”
• VIDEO | Consilierul de Stat pentru Climă și Sustenabilitate: „Avem o strategie națională în lucru privind adaptarea la schimbările climatice, pentru perioada 2022-2030, cu orizontul anului 2050”
• VIDEO | Cum limităm impactul schimbărilor climatice în România: „Vorbim de resurse, de platforme care pot să fie puse la dispoziția jurnaliștilor și a influencerilor și de o rețea care să contribuie la informarea publicului”
• Schimbările climatice și mentalul colectiv