VIDEO | Antreprenorul Iuliean Horneț, despre energia regenerabilă din biomasă. „Avem soluții pentru a ieși din toate crizele de astăzi”

Inventatorul și antreprenorului Iuliean Horneț a vorbit la Gândul Green despre aparatele gândite de el și ajunse în producție pentru a atinge scopul său asumat timp de 20 de ani, de a scoate cât mai multe energie curată din biomasă.

„Referitor la energia verde din biomasa lăsată de Dumnezeu și de deșeurile pe care le producem noi, pentru ea am sacrificat, am deidcat 20 de ani din viață, ultimii 20 de ani m-am ocupat special de acest tip de combustibil pentru a aduce combustibilul primitiv din biomasă la cel mai înalt grad de conform de eficiență și cel mai mic grad de poluare. Asta am reușit eu și pentru ele am creat peste 84 de modele de echipamente, ca să pot sa dau tuturor ce dorește în materie de energie termică, energie electrică și energie frig”, a spus Iuliean Horneț în cadrul emisiunii Gândul Green.

Pași spre independența energetică totală

Antreprenorul s-a referit cu bucurie și la modificările legislative recente, care permit o mai mare aplecare asupra folosirii mai multor subtipuri de biolasă.

SOCIAL Bani în plus la pensiile din ianuarie 2026, pentru pensionarii din aceste orașe din România

10:59

SOCIAL Caz unic în România. Cât are de plătit impozit Andra din București, pentru apartamentul ei din Sectorul 2

10:52

„Toate (modelele – n.r.) sunt astăzi disponibile, doar că sunt disponibile, utilizare lor este, să spun așa, deficitară, și din cauza legislației, în primul rând, dar și din cauza lipsei voinței politice. Spun de legislație pentru că de curând am avut un succes, am reușit să trecem biomasa, care a fost în 2007, dacă nu mă înșel, trecută la deșeuri. Toată biomasa României era deșeu, tocmai pentru a nu putea fi subvenționată, pentru a nu putea fi finanțată. Și pe data de 20 iulie, președintele României a promulgat Legea 143 referitoare la energie electrică și gaz, unde se poate astăzi spune că trebuie să implementăm repede și să folosim ce ne-a dat Dumnezeu, pentru că, nefolosite, aceste materii prime sunt poluante, iar noi le folosim în cele mai bune condiții și avem suficiente că ne creăm independența energetică totală, doar cu biomasa pe care o are România, că este foarte multă”, a spus antreprenorul.

Este vorba de decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative, devenită Legea nr. 248 din 20 iulie 2022.

Prin acest act normativ, a fost completat articolul privitor la categoria surselor regenerabile de energie. Astfel s-a modificat „biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz” cu articolul I punctul 5, punctul 43: „energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă –energia din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, energie solară (solară termică și solară fotovoltaică) şi geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, energia din biomasă ca materie primă pentru combustibili solizi, combustibili lichizi, singaz obținut în instalații de piroliză și gazeificare, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz”.

„Avem soluții pentru a ieși din toate crizele de astăzi”, susține antreprenorul.

Care este potențialul biomasei

Biomasa este inclusă printre resursele variate de energie regenerabilă ale României în documentul guvernamental privind Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, aflat încă în stadiu de proiect.

Prevederile europene, respectiv Directiva privind energia din surse regenerabile (Directiva (UE) 2018/2001), care este în prezent în vigoare, includ un obiectiv de 3,5 % până în 2030 și un obiectiv intermediar de 1 % până în 2025 pentru biocombustibilii avansați și biogazul din sectorul transporturilor. Cu toate că se menține actualul plafon de 7 % pentru biocombustibilii de primă generație în transportul rutier și feroviar, se introduce o obligație la nivelul UE ca furnizorii de combustibili să furnizeze o anumită cotă (6,8 %) de combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și se extinde domeniul de aplicare al criteriilor de sustenabilitate ale UE pentru bioenergie (pentru a include biomasa și biogazul utilizate la încălzire și răcire și la producerea de energie electrică), potrivit Parlamentului European. În iulie 2021, Comisia a publicat o propunere de directivă privind energia din surse regenerabile, care vizează o pondere de 2,2 % a biocombustibililor avansați și a biogazului până în 2030 și un obiectiv intermediar de 0,5 % până în 2025.

Conform documentul guvernamental, elaborat de Ministerul Energiei, în capitolul „Biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor”, se arată că potenţialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, având un echivalent de 7,6 milioane tep. Datele cu privire la producția de biomasă solidă prezintă un grad mare de incertitudine (circa 20%), estimarea centrală fiind de 41 TWh în 2018.

Principala formă a biomasei cu destinație energetică produsă în România este lemnul de foc, ars în sobe cu eficienţă redusă. În anul 2018, producţia internă de biomasă lemnoasă (lemne de foc, inclusiv biomasă) a fost de 14.991 mii tone, respectiv 3652 ktep, fiind superioară consumului intern (14.391mii tone, respectiv 3506 ktep).

În anul 2018, doar 0,35 TWh din energia electrică produsă la nivel naţional a provenit din biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor, în capacităţi însumând 124 MW putere instalată.

Pentru a avea un termen de comparație mai recent, conform celor mai noi date ale Institutului Național de Statistică, principalele resurse de energie primară în primele cinci luni ale anului curent au totalizat 13.627,3 mii tone echivalent petrol (tep), din care producţia internă a însumat 7.436,3 mii tep.