Ungaria și Slovacia sunt pe punctul de a bloca confiscarea activelor înghețate ale Rusiei din cauza corupției de la Kiev, relatează Politico. Iar premierul ungar, Viktor Orban, recent întors dintr-o vizită în SUA în care s-a întâlnit cu președintele Donald Trump, vorbește nici mai mult, nici mai puțin de o „mafie militară” care există în capitala Ucrainei.
Scandalul de corupție din interiorul administrației Zelenski a apărut într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un val de scepticism la nivel european privind ajutorul financiar viitor. Nu doar încrederea europenilor în Kiev a fost trădată, ci și opinia publică din Ucraina. Scandalul a declanșat o criză de încredere în președintele ucrainean, care a fost ales în 2019 pe o platformă anticorupție.
„Investigațiile instituțiilor anticorupție au arătat că există probleme uriașe cu modul în care guvernează Volodimir Zelenski. Depinde de cine îl înconjoară, cine are acces la el. Și mi se pare că președintele s-a izolat alături de loialiști care distorsionează realitatea pentru el, cum ar fi șeful său de cabinet, Andrii Yermak, sau oameni precum Timur Mindich, și are încredere în ei”, a spus Daria Kaleniuk, directorul Centrului de Acțiune Anticorupție din Kiev.
Deși Zelenski nu este implicat direct în cazul de corupție de la Kiev, acesta are întrebări majore la care trebuie să răspundă. Personajul central în scandalul de corupție din Ucraina este Timur Mindich, un prieten apropiat al președintelui ucrainean.
Și dacă Ucraina nu se confrunta cu suficiente probleme, cazul Energoatom amplifică retorica anti-Kiev din Europa. Cel mai vocal lider european a fost, fără excepție, Viktor Orban, care a criticat ceea ce el numește pe pagina lui de Facebook, „iluzia de aur” a Ucrainei [aderarea la UE] și „mafia militară” de la Kiev, cu trimitere la scandalul de corupție care zguduie în prezent administrația lui Zelenski.
În opinia lui Orban, finanțiștii corupți care controlează din umbră fondurile de stat, supranumiți „mafia ucraineană de război”, deturnează sume destinate apărării și securității și expun astfel populația și armata la atacurile rusești.
Mai multe țări din UE ar putea impune condiții mai stricte pentru utilizarea unui astfel de ajutor potențial „din cauza temerilor că acesta ar putea ajunge în mâini nepotrivite”, notează ziarul.
Comisia Europeană a publicat marți, 4 noiembrie, rapoartele anuale cu privire la țările care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Dintre cele 10 țări candidate, doar Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru se află printre cele favorite.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a afirmat că este un obiectiv realist ca aceste patru state să devină membre până în anul 2030. Președintele Volodimir Zelenski și-a propus același obiectiv, însă procesul este încetinit în principal de premierul Ungariei, Viktor Orban, care a blocat începerea oficială a negocierilor. Orban s-a pronunțat de mai multe ori împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și a acordării de sprijin financiar.
Deși Comisia Europeană caută soluții pentru a evita dreptul de veto al Ungariei în privința aderării Kievului la blocul comunitar, executivul european nu are puterea de a decide cine devine stat membru. Decizia aparține celor 27 de guverne ale Uniunii, care trebuie să ajungă la un acord unanim în fiecare etapă a procesului. Pentru moment, Viktor Orban reprezintă principalul obstacol în calea deschiderii formale a negocierilor cu Kievul. Și pentru că Moldova este lipită de Ucraina, și ea este blocată.
Mai multe state ale Uniunii Europene, în special Franța și Germania, încep să manifeste o atitudine apropiată cu cea a Ungariei și devin reticente la expansiunea comunității spre est, în primul rând din cauza consolidării partidelor de extremă dreapta de la ei din țară, dar și din cauza intereselor bugetare și economice, arată The Guardian.
Fostul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, a declarat recent pentru publicația Die Zeit că executivul german condus de el s-a dizolvat în principal din cauza problemei finanțării Kievului.
„Am dizolvat ultimul guvern pentru că nu a existat un acord privind aproximativ 15 miliarde de euro pentru finanțarea unor măsuri suplimentare pentru Ucraina și ucrainenii din Germania”, a spus Olaf Scholz.
Mai mult, și actualul executiv al Germaniei se clatină, printre altele, datorită finanțării Ucrainei. Cancelarul german, Friedrich Merz, i-a cerut lui Zelenski să lupte mai dur împotriva corupției și să rețină tinerii ucraineni la ei în țară. Guvernul Germaniei plănuiește, de asemenea, să reducă plățile pentru refugiații ucraineni.
Merz l-a îndemnat joi pe Zelenski, într-o convorbire telefonică, să rezolve problemele de corupție ale țării. Guvernul de la Berlin se teme că știrile despre corupția din Ucraina vor submina sprijinul public pentru țara aflată deja în dificultate, arată Politico.
Corupția din Ucraina reprezintă o preocupare majoră pentru Statele Unite, inclusiv în perioada administrației Trump, și un punct central al criticilor îndreptate împotriva președintelui Zelenski. Ultimul scandal riscă să afecteze sprijinul public american pentru Ucraina, să submineze încrederea în conducerea de la Kiev și să afecteze ajutorul oferit de SUA.
Recomandările autorului: