AFP: Viitor sumbru pentru teritoriile separatiste din Ucraina

„Consecințele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producției, într-un an”, a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universității Donețk.

Regiunile Donețk și Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, și-au proclamat independența și au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev.

Regiunea Donețk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul țării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol și Severodonețk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producția la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruși și forțele ucrainene.

Unul dintre cele mai mari proiecte de gaze de șist din țară, operat de Shell, care implică investiții de 10 miliarde de dolari, este blocat. Shell a dat asigurări că proiectul continuă, dar premierul Arseni Iațeniuk a recunoscut că activitățile sunt perturbate întrucât o parte majoră a zăcământului este situată la Slaviansk, bastion al separatiștilor, încercuit de armata ucraineană și unde luptele au loc zilnic.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

Mai multe mine de cărbune au încetat activitatea, provocând în ultimele săptămâni o scădere de 10% a producției, respectiv cu până la 10.000 de tone de cărbune pe zi, a declarat Iuri Ziukov, secretar de stat în Ministerul Industriei Cărbunelui.

„La Donețk, multe companii și-au închis porțile, iar personalul este în concediu fără plată”, a declarat marți Ghenadi Tkacenko, viceprimarul orașului cu 1 milion de locuitori.

Și sectorul transporturilor este perturbat. Aeroportul internațional din Donețk este închis, după o tentativă de preluare a acestuia de către proruși și a unui contraatac cu mortiere al forțelor ucrainene, care în prezent controlează zona.

Traficul feroviar a fost perturbat de explozii pe căile ferate. Pe majoritatea rutelor din regiune au fost ridicate baraje de către rebeli înarmați și de către forțele ucrainene, ceea ce face ca transportul de mărfuri să fie pus uneori în pericol.

Liderii proruși se declară optimiști în privința viitorului economic al „Republicii Donețk” și prezintă date concrete pentru a liniști populația, cum ar fi faptul că regiunea reprezintă puțin peste 4% din teritoriul Ucrainei și 14,5% din populație, dar realizează 20% din PIB-ul țării și 25% din exporturi.

„Dacă Republicile Donețk și Lugansk nu sunt recunoscute de comunitatea internațională, nu putem exporta producția. Exportăm în Rusia numai 30% din producție. Rusia nu poate cumpăra tot ceea ce fabricăm”, a arătat profesorul Iuri Makogon.

Potrivit statisticilor oficiale ucrainene, regiunea Donețk primește fonduri de trei ori mai mari decât contribuția acesteia la bugetul statului, iar regiunea Lugansk primește fonduri de două ori mai mari.

Miliardarul Rinat Ahmetov, al cărui imperiu economic din estul Ucrainei reunește circa 100.000 de angajați, s-a declarat împotriva separatiștilor. Șeful „Parlamentului” prorus, Denis Pucilin, a amenințat cu confiscarea și naționalizarea companiilor acestuia.

„Premierul Republicii Donețk”, Alexandr Borodai, a respins aceste amenințări, afirmând că nu se pune problema naționalizării companiilor. El și-a exprimat speranța că Ahmetov, principalul angajator din regiune, își va schimba atitudinea față de proruși.

Un analist economic din Donețk a spus că regiunile din est nu pot supraviețui doar prin propriile resurse, fără ajutor de la Kiev. El a menționat că metalurgia lucrează în pierdere din 2009, din cauza crizei mondiale, iar statul susține aceste sectoare din motive sociale.