ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Pentru prima dată, următorul președinte al Comisiei trebuie să îndeplinească TREI CONDIȚII pentru a fi numit. Corespondență Gândul din Strasbourg

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Zi de bilanț, marți, în Parlamentul European, care este reunit la Strasbourg în ultima sesiune plenară din această legislatură. Rând pe rând, liderii principalelor grupuri politice europene au susținut o conferință de presă în care au încercat să evalueze pe scurt ultimii cinci ani și această plenară în special, dar au privit și către alegerile europene din 22-25 mai. Dincolo de orice divergențe politice, asupra unui aspect au reușit să se pună de acord președinții grupurilor PPE (Popularii Europeni, actualmente cel mai mare grup din Parlament), S&D (socialiștii, care sunt fie pe prima poziție în sondaje, fie la egalitate cu Popularii), ALDE (liberalii) și Verzii: nevoia ca președintele Comisiei Europene (CE) să fie ales strict în funcție de rezultatul alegerilor, și nu în urma negocierilor de culise dintre șefii de stat și de guverne, în Consiliul European. Fără surprize după alegeri și respect pentru principiile democratice – acestea au fost ideile principale.

„Președintele CE va fi unul dintre cei trei candidați, nu poate apărea altul”, a dat asigurări liderul socialiștilor din PE, Hannes Swoboda. Cei trei candidați la care a făcut referire Swoboda sunt actualul președinte al PE, Martin Schulz (S&D), fostul premier luxemburghez și ex-președinte al Eurogrupului, Jean Claude Juncker (PPE), alături de Guy Verhofstadt, președintele grupului liberalilor.

CONTROVERSĂ Întâlnire selectă a Pentagonului cu țări NATO pentru discuții despre viitorul Alianței. Printre cei excluși: Franța, Marea Britanie și România

23:01

REACȚIE Numele surpriză pe care Elena Udrea l-ar dori ca premier: „Un politician temeinic”

22:53

Pentru prima dată, a explicat liberalul Verhofstadt, există trei condiții pentru alegerea viitorului șef al executivului european: prima dintre ele este ca acest nume să aparțină unuia dintre cei trei candidați din timpul campaniei (deci Schulz, Verhofstadt sau Juncker) – cu alte cuvinte, nu pot apărea, sub presiunea sondajelor sau a rezultatului alegerilor, alte nume care să fie luate în calcul; a doua condiție este că acest candidat trebuie să obțină o majoritate în Parlament – la acest aspect, liderul Verzilor din PE, Daniel Cohn-Bendit a declarat, în conferința sa de final de legislatură, că va exista „o mare coaliție, cu un iepuraș care zburdă dintr-o parte într-alta, respectiv liberalii”; a treia regulă a acestui proces, a mai explicat Verhofstadt, este că primul candidat care va trebui să își formeze o majoritate și un program de guvernare care să fie acceptat de noul Parlament va veni din partidul care se va clasa pe prima poziție la alegeri – dacă acest candidat nu va reuși să creeze o coaliție, candidatul partidului de pe poziția a doua va intra în același proces de negocieri. „Gata cu negocierile de culise”, a promis liderul parlamentarilor liberali.

Aceste reguli fac parte dintr-o declarație adoptată, săptămâna trecută, de președinții grupurilor EPP, S&D și ALDE din Parlamentul European. Motivul pentru care decizia a fost luată la nivelul a trei grupuri politice este că doar acestea au propus candidați pentru Comisie.

Un scenariu care poate rezulta în urma negocierilor este ca unul dintre candidații de pe primele două poziții să ajungă președintele Comisiei, în timp ce celălalt să meargă la conducerea Parlamentului. „Partidele au voie să își facă astfel de calcule, dar trebuie să o spună și să fie deschise”, a comentat președintele Verzilor din PE, Daniel Cohn-Bendit.

Trebuie spus, însă, că scenariul unui președinte al Comisiei desemnat dintre cei trei candidați nu este nici pe departe unanim acceptat în mediul instituțiilor europene. Unul dintre numele vehiculate frecvent pentru „surpriza” de după alegeri este cel al premierului polonez, Donald Tusk.