Un focar suspect de infectare cu hantavirus a fost semnalat la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată în Atlantic. Experții încearcă să stabilească amploarea exactă a infecției și modul în care virusul s-a răspândit, după ce au fost raportate trei decese la bord.
O alertă medicală serioasă a fost declanșată după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat investigarea unui focar suspect de hantavirus la bordul unei nave de croazieră care traversa Oceanul Atlantic, pe ruta dintre Argentina și Cape Verde, scrie BBC.
Până în acest moment, a fost confirmat un caz de infecție cu hantavirus. Totodată, alte cinci cazuri suspecte sunt în curs de verificare prin teste de laborator. Ancheta vine după ce trei persoane aflate la bord au decedat în condiții suspecte. Autoritățile sanitare internaționale încearcă să determine dacă există o legătură directă între aceste decese și virusul confirmat.
„Anchetele detaliate privind cazurile suspecte de hantavirus sunt în curs, incluzând teste de laborator suplimentare”, a transmis Organizația mondială a Sănătății.
Hantavirusul nu se transmite în mod obișnuit de la om la om. Principala sursă de infectare o reprezintă rozătoarele, care pot elimina virusul prin urină, fecale și salivă. Atunci când aceste secreții se usucă, particulele contaminate pot ajunge în aer și pot fi inhalate de oameni, acesta fiind cel mai frecvent mod de infectare.
Mai rar, virusul se poate transmite prin mușcături sau zgârieturi provocate de rozătoare infectate.
Infecția poate provoca două forme severe de boală. Pe de o parte este sindromul pulmonar hantavirus (HPS), care debutează cu febră, oboseală, dureri musculare și simptome asemănătoare gripei, dar poate evolua rapid către insuficiență respiratorie severă. Dacă apar complicații pulmonare, rata mortalității este ridicată, în jur de 38%.
Pe de cealaltă parte, vorbim de febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), care afectează în special rinichii și poate provoca hemoragii interne, tensiune foarte scăzută și insuficiență renală acută.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific universal acceptat pentru această infecție. Tratamentul constă în susținerea funcțiilor vitale – oxigenoterapie, ventilație mecanică, terapie intensivă și, în unele cazuri, dializă.
Cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne evitarea contactului cu rozătoarele și cu spațiile contaminate de acestea.
Specialiștii recomandă sigilarea punctelor prin care rozătoarele pot intra în locuințe sau clădiri, eliminarea surselor de hrană care le atrag, purtarea echipamentului de protecție la curățarea zonelor unde există excremente de rozătoare. De asemenea, este de evitat măturarea uscată a excrementelor, care poate ridica particule infectate în aer.