Ambasadorul american la OSCE: Ratificarea amendamentelor la Codul Penal va slăbi statul de drept

Ambasadorul american la OSCE, Daniel B. Baer, a declarat, joi, că SUA sunt îngrijorate de recentele amendamente la Codul Penal și a avertizat că ratificarea acestor modificări va duce la slăbirea statului de drept în România.

„În urmă cu aproape un sfert de secol, România a avansat rapid, devenind o democrație modernă și integrată în comunitarea euroatlantică. România a făcut progrese remarcabile, ceea ce face ca introducerea noii legislații să fie și mai îngrijorătoare. SUA sunt îngrijorate de recentele amendamente ale Parlamentului la Codul Penal, care îi scutesc pe oficialii aleși de investigațiile anticorupție și conflicte de interes”, a declarat ambasadorul american Daniel B. Baer, în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena.

Totodată, acesta a atras atenția că ratificarea modificărilor la Codul Penal ar slăbi statul de drept.

„Am luat notă de faptul că aceste amendamente au fost adoptate fără consultare publică sau dezbatere și fără ca autoritățile juridice sau societatea civilă să își exprime punctul de vedere. Dacă vor fi ratificate, aceste amendamente vor reduce transparența și vor slăbi statul de drept prin restrângerea investigațiilor de corupție ale DNA și ale altor autorități”, a mai spus Baer.

ALERTĂ Incendiu într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Aproape 200 de tineri s-au autoevacuat. Pompierii au mai găsit 13 studenți în camere

07:24

FLASH NEWS Rusia propune Germaniei redeschiderea Nord Stream la îndemnul făcut de partidul AfD. Emisarul lui Putin: „Totul este adevărat. Împreună îl vom redeschide”

07:24

Diplomatul american a făcut apel la Parlamentul României și la alte instituții guvernamentale „să reconsidere această inițiativă și să se asigure că legislația României respectă angajamentele luate de România în cadrul OSCE privind statul de drept și buna guvernare”.

Totodată, Daniel B. Baer s-a referit și la difuzarea colindului antisemit de către TVR, reamintind că pentru OSCE combaterea antisemitismului este esențială.

„Am luat notă, de asemenea, de faptul că la 5 decembrie postul public de televiziune TVR a transmis un cântec antisemit, care chema la arderea evreilor, prezentat drept un colind tradițional românesc de Crăciun. Salutăm condamnarea acestui cântec de către Ministerul român de Externe și aprobăm măsurile luate de oficialii români pentru a respinge astfel de acte de intoleranță și pe cei care le propagă și pentru a se asigura că (astfel de acte) nu se vor mai repeta niciodată”, a declarat ambasadorul american.

Potrivit acestuia, „protejarea minorităților și combaterea antisemitismului, a xenofobiei și a tuturor formelor de intoleranță sunt esențiale pentru îndeplinirea angajamentelor OSCE”.

Camera Deputaților a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate puternic de Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici. Șeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaților sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție” precum DNA sau ANI.

Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

La rândul său, președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a susținea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.

Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a precizat, în 12 decembrie, într-un comunicat, că nu avea obligația să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții a numeroase organizații neguvernamentale au criticat și ei amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.

Mai mult decât atât, chiar și instanța supremă a intervenit în urma modificărilor aprobate de Camera Deputaților, sesizând, în 12 decembrie, Curtea Constituțională cu privire la acestea.

Și PDL a depus, în aceeași zi, la Curtea Constituțională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate de deputați la Codul Penal, una vizând definirea funcționarului public și cealaltă referindu-se la conflictul de interese.

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parchetului general al României nu s-au remarcat în contestarea modificărilor aduse Codului penal.

Procurorul general Tiberiu Nițu declara, pentru MEDIAFAX, că instituției pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal. „Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest modificări ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru”, spunea atunci Nițu, care nu a dorit să comenteze efectele pe care le-ar putea avea modificările aduse Codului Penal.

Și reacția ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, a întâziat să apară. La două zile după declanșarea scandalului, el i-a invitat la o discuție, în 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea și pe reprezentanții comisiei juridice a Camerei Deputaților, singurii care au dat curs invitației fiind cei din urmă. Imediat după întâlnire, care a avut loc în 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat în a spune că au fost prezentate, în cadrul întâlnirii, „argumentele unor soluții din Codul penal” și motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.

„A fost o întâlnire în care, împreună cu colegii mei, am prezentat argumentele unor soluții din Codul penal, de ce s-au ales anumite soluții atunci când s-a elaborat Codul penal, pentru a fi avute în vedere la deciziile viitoare”, a spus Cazanciuc.

Întrebat dacă, după părerea lui, ar trebui ca parlamentarii să rămână funcționari publici, ministrul Justiției a spus că „e o discuție care poate fi făcută în ce măsură parlamentarul este sau nu este funcționar public”. „Există noțiuni diferite în sens civil și în sens penal. Cred că și aici ar trebui să așteptăm decizia Curții”, a explicat Cazanciuc.