Au aflat că vor ajunge în România. Ce au făcut imediat

Unul din șapte solicitanți de azil distribuiți prin sistemul stabilit de Comisia Europeană refuză să fie mutat, relevă cifre publicate de Guvernul Greciei.

Dintre cele 1.324 de persoane care urmau să fie relocate până acum din Grecia, 191 s-au retras din program și au dispărut, afirmă oficialii greci.

Comisia Europeană a stabilit, în toamna anului trecut, distribuirea a 160.000 de refugiați, pe baza unor cote obligatorii, în țările membre ale Uniunii Europene.

„Dar planul este afectat de refuzul multor solicitanți de azil de a accepta transferul în state UE mai sărace, precum Bulgaria și România”, notează Financial Times.

PODCAST ALTCEVA Suada Agachi dezvăluie cum ne ”vorbesc” liniile vieții din palmă

11:12

VIDEO Ilie Bolojan a primit cadou carnețelul cu sprâncene unite și încruntate. Premierul a făcut o vizită surpriză la târgul de carte din Oradea

10:49

Potrivit datelor oficiale anunțate de Grecia, 32 dintre cei 67 de refugiați care urmau să fie trimiși în România s-au retras din programul de relocare. Bulgaria acceptase să primească 47 de solicitanți de azil din Grecia, dar 36 au refuzat să ajungă pe teritoriul bulgar. La fel în cazul Estoniei unde opt din 27 de persoane au preferat să fugă decât să fie trimiși în statul baltic.

Chiar și unii dintre refugiații trimiși în țări bogate ca Franța au ales să iasă di program.  Astfel din cei 388 de solicitanți de azil care urmau să fie trimiși din Grecia în Franța, 24 au dispărut iar doi au renunțat.

În septembrie 2015, România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Recent, Comisia Europeană a propus un sistem permanent de distribuire a refugiaților în țările Uniunii Europene, statele putând refuza timp de un an primirea extracomunitarilor, achitând în schimb contribuții de 250.000 de euro pentru fiecare imigrant refuzat. Polonia, Ungaria și Cehia au anunțat că se opun inițiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranților pe bază de cote obligatorii.

Fotini Rantsiou, fost angajat al ONU care a lucrat drept consultant pentru chestiuni legate de refugiați, a declarat pentru Finacial Times  că rata mare de retragere a solicitanților de azil este generată de temerile acestora  că vor fi relocați într-o țară îndepărtată, departe de familie și prieteni. „Pe măsură ce procesul durează mai mult unii își pierd curajul  și simt că nu vor ajunge acolo unde sunt rudele lor, așa că renunță cu totul” a spus oficialul grec.

Finacial Times o citează și pe Anastasia Mavrou. Ea este o  lucrătoare socială și voluntară într-o tabără de corturi din apropiere de Atena, care  susține că este un lucru obișnuit pentru statul grec  să le piardă urma solicitanților de azil deoarece  „în rândul refugiaților există multă mobilitate. Ei schimbă destul de des adresele și numerele de mobil și nu pot fi contactați de agenția de azil”. 

Oficialii greci și europeniîncercă în prezent să redistribuie  46.000 de solicitanți de azil care sunt blocați în partea continentală a Greciei. 

În ciuda faptului că guvernul grec a fost de acord, împreună cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați, să înființeze locuri pentru 50.000 de refugiați până la finalul lui 2015, Grecia suferă încă de pe urma lipsei spațiului de cazare. În prezent, Grecia asigură adăpost pentru cel mult 35.000 de migranți în partea continentală, potrivit Financial Times.