Câți imigranți vor trece dinspre Macedonia către Ungaria în lunile viitoare. Budapesta cere ajutor financiar de la Uniunea Europeană

Aproximativ 300.000 de refugiați sau solicitanți de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului, cu destinația Europa Occidentală, fugind din fața conflictelor din Orientul Mijlociu și Africa, dar și din Asia.

Aproximativ 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.

Toți cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spațiul Schengen – prin Ungaria, după ce traversează Macedonia și apoi Serbia, o situație care accentează tensiunile din aceste țări.

Aproximativ 10.000 de refugiați, dintre care o treime sunt femei și copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autoritățile din acest stat au recunoscut că sunt depășite de aflux.

TAXE Cât a plătit un bucureștean la întreținere pentru un apartament cu 3 camere, după ce a stat 25 de zile în frig și fără apă caldă

15:04

EMISIUNI OFF The Record I Invitat: judecător Bogdan Mateescu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

14:55

„Se prezintă în grupuuri de câte 300 sau 400 și călătoresc cu trenuri și autocare către Serbia. Preconizăm ca acest aflux pe această rută de tranzit să continue în ritm de câte 3.000 de persoane pe zi”, a declarat Melissa Fleming, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați (UNHCR).

„Nu preconizăm o dminuare a acestui flux de persoane în următoarele luni, atât timp cât va fi vreme frumoasă, iar oamenii vor fi în măsură să traverseze Mediterana”, a adăugat ea.

De la începutul anului, 2.373 de imigranți au murit pe mare, cu 300 mai mulți decât în aceeași perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizația Internațională pentru Migrații (OIM).

Violențele din Irak și „degradarea condițiilor” de trai ale refugiaților sirieni în Turcia, Iordania și Liban îi determină pe imigranți să-și încerce norocul către Europa, a adăugat Joel Millman.

Budapesta cere ajutor suplimentar

Această situație alimentează tensiunile dintre statele membre UE. Ungaria, care a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime, la frontiera cu Serbia, le reproșează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute.

Janos Lazar, șeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, apreciază că este necesar ca UE să suplimenteze contribuția financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranților.

Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE „distribuie fonduri pentru protecția frontierei în mod umilitor”.

„Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea”, a spus el. Afluxul imigranților, a apreciat el, sporește riscul unor acte teroriste, infracționale și al șomajului.

Președintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala și „reproșurile” și să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.

Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranților, deoarece este prima țară din spațiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în țări din Europa Occidentală.

Ridicarea unui gard de către autoritățile ungurești a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc și care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spațiul Schengen.

„Putem supraviețui oriunde”, a declarat un inginer IT, Hassan, în vârstă de 30 de ani, orginar din Siria, după ce a intrat în Ungaria. „Nu venim în Europa doar ca să mâncăm și să dormim. Merită să batem toată Europa la picior decât să rămânem în Siria”, a subliniat el.

Comisia Europeană și-a exprimat în mod clar dezacordul față de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancțiune nu vizează Budapesta.

În egală măsură de îngrijorată, Bulgaria a anunțat că-și va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.