Cinci scenarii care pot schimba lumea

Cinci scenarii care pot schimba lumea
Publicat: 15/08/2015, 12:08
Actualizat: 06/07/2016, 05:24

Unitatea de intelligence a publicației The Economist consideră, în raportul pe luna august, că cele mai mari cinci riscuri la nivel global implică Grecia, China, Ucraina și Rusia, precum și politica monetară globală sau terorismul jihadist.

1. Scenariul de risc cotat drept cel mai periculos, de risc înalt și cu impact foarte mare, este un „Grexit” urmat de prăbușirea zonei Euro. Deși Grecia a ajuns în ultima clipă la un acord cu creditorii, iar riscul părăsirii zonei Euro a fost redus pentru moment, analiștii The Economist consideră că există o „mare probabilitate” ca acest lucru să se întâmple în 2016, ținând cont că guvernul Syriza va avea dificultăți în a implementa măsurile dure impuse de acordul cu zona Euro.

Dacă Grecia părăsește zona Euro, ideea că statutul de membru este irevocabil nu va mai rezista și se va propaga la alte state membre cu datorii foarte mari, din zona Euro. Analiștii consideră că impasul Greciei demonstrează dificultățile fundamentale ale unei monede unice lipsite de uniune fiscală. Când vor apărea noi probleme în zona Euro, precum partide anti-sistem care au succes electoral sau o scădere ciclică a zonei Euro, aceste dificultăți vor ieși din nou în față și va fi nevoie de resurse și mai mari pentru a le face față.

Dacă un Grexit ar duce la măsuri similare din partea altor state Euro, economia globală ar fi afectată foarte mult. Țările care ar părăsi zona Euro ar suferi devalorizări semnificative și nu ar mai fi în stare să își plătească datoriile în euro. Sistemul financiar global ar suferi pierderi imense, iar economia globală ar intra în recesiune, consideră The Economist Intelligence Unit.

2. Al doilea cel mai periculos scenariu de risc, cu impact foarte mare, este prăbușirea prețurilor bunurilor și serviciilor din China, corelată cu o reducere a investițiilor, ceea ce ar duce la încetinirea pe termen lung a piețelor emergente.

Piețele emergente au fost principalul impuls de creștere la nivel global în ultimii 10 ani, însă în ultimii 2 ani ele au suferit o scădere economică, în țări precum Brazilia sau Africa de Sud neajunsurile politice împiedicând dezvoltarea. Această situație va fi exacerbată de prăbușirea globală a prețurilor la bunuri precum petrolul, care va reduce și mai mult performanța economică a unor țări din America de Sud, Orientul Mijlociu și Africa Subsahariană, care au profitat de boom-ul acestor prețuri, menținut de China în ultima decadă.

Totodată, mai arată analiștii The Economist, constrângerile monetare din SUA vor ține monedele piețelor emergente sub presiune. De asemenea, în China există îngrijorări față de capacitatea administrației locale de a restructura sistemul financiar, precum și cu privire la urmările prăbușirii bursei și spargerii bulei imobiliare.

Incapacitatea de plată a unei țări emergente, chiar dacă ar fi relativ izolată de restul economiei globale, ar putea declanșa o abandonare a asset-urilor din piețele emergente. Ținând cont de dependența producătorilor și vânzătorilor din Occident de cererea din lumea în curs de dezvoltare, o încetinire prelungită a piețelor emergente ar avea un efect sever asupra UE și SUA.

3. Al treilea scenariu de risc global, clasificat cu risc și impact înalt, însă mai reduse decât primele două, este escaladarea intervenției rusești în Ucraina, care ar avea ca urmare tensiuni de tipul celor din Războiul Rece. Războiul separatist din Ucraina, alimentat de Rusia, a creat cea mai mare criză Est-Vest de la sfârșitul Războiului Rece. Criza s-a declanșat după dărâmarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, în februarie 2014, urmată în aprilie 2014 de anexarea Crimeei de către Rusia, sub pretextul că populația rusă era amenințată de naționaliștii ucraineni.

În februarie 2015 s-a ajuns la un acord de încetare a focului la Minsk, însă acesta este puțin probabil să ducă la o rezolvare a conflictului între pozițiile rigide ale autorităților pro-occidentale de la Kiev și cele ale facțiunilor pro-ruse din țară. UE a impus noi sancțiuni Rusiei în iulie, după ce luptele în Estul Ucrainei au fost reluate. Deocamdată, Rusia s-a abținut să ia și ea măsuri economice de retaliere, cum ar fi tăierea gazelor, pentru că prin asta nu ar face decât să accelereze eforturile UE de a-și diversifica sursele de gaz, ceea ce ar adânci problemele economice ale Rusiei.

Slăbirea legăturilor comerciale vor continua să afecteze grav economia Rusiei și va contribui la scăderea productivității industriale din Europa Centrală și de Est. În plus, țările din Vest vor trebui să își regândească reducerile bugetelor de apărare din ultimii ani, ceea ce va complica eforturile lor de a ține sub control deficitele fiscale mari.

4. Divergența politicii monetare globale va duce la o volatilitate extremă a monedelor, acesta este un alt scenariu risc și impact mari. Până la sfârșitul anului, este probabilă prima politică de creștere a dobânzilor din partea FED, banca centrală a SUA, din ultimii aproape 10 ani. Urmările vor fi supravegheate îndeaproape, ținând cont de crizele piețelor emergente în timpul primelor faze ale ciclurilor de austeritate monetară ale SUA. Deși viteza acestui ciclu nu este probabil să aibă dimensiunea celor precedente, modificarea va avea un impact puternic asupra dobânzilor internaționale, consideră analiștii The Economist.

Peste 25 de bănci centrale din toată lumea au redus ratele dobânzilor în primul trimestru din 2015, însă va exista un efect semnificativ în cazul SUA, ținând cont de prăbușirea prețului la petrol care se reflectă în calcularea prețurilor. Țările cele mai vulnerabile la această schimbare vor fi cele cu deficite fiscale și de cont curent mari, cele percepute ca lipsite de credibilitate politică și cele dependente de exporturile de bunuri și servicii. În acest sens, Turcia, Africa de Sud, Rusia și Venezuela par cele mai vulnerabile și probabil vor suferi pierderi de capital, pe măsură ce investitorii vor părăsi piețele mai riscante pentru a merge către dobânzile crescute din SUA.

Prinse cu deprecierea propriilor monede, băncile centrale vor fi sub presiunea de a crește și ele ratele dobânzilor, încetinind astfel creșterea, ceea ce este o provocare suplimentară pentru companiile din piețele emergente, mai ales din Asia de Sud-Est, care au acumulat datorii mari în ultimii ani, conform analiștilor The Economist.

5. Creșterea amenințării terorismului jihadist care destabilizează economia mondială este scenariul cu riscul cel mai redus (moderat) în opinia The Economist, însă tot cu un impact ridicat.

Amenințarea terorismului jihadist s-a aflat cu prioritate în mințile politicienilor din întreaga lume după 11 septembrie 2001. Totuși, gruparea Stat Islamic pare să reprezinte un grup foarte greu de contracarat. În primul rând pentru că s-a stabilizat foarte bine în așa-numitul califat din Siria și Irak, având astfel o bază operațională și o unealtă majoră de propagandă, iar în al doilea rând din cauza ușurinței cu care recrutează și motivează atacatori la nivel global.

Profitând de natura sa descentralizată, care permite indivizilor să opereze sub egida lor peste tot în lume, fără să aibă contact cu grupul, Statul Islamic poate lovi o varietate de ținte, așa cum au demonstrat-o atacurile aproape simultane din 26 iunie, asupra unei moschei șiite din Kuwait, unei stațiuni turistice din Tunisia și unei fabrici petrochimice din Franța. Pe lângă ușurința de a recruta adepți, Statul Islamic s-a remarcat și prin succesul de a beneficia de sprijinul altor organizații jihadiste precum Ansar Beit al Maqdis din Egipt sau Boko Haram din Nigeria.

Extinderea influenței Statului Islamic pune o dilemă pentru strategii globali, care se află sub presiunea de a interveni militar pentru a suprima grupul în Orientul Mijlociu, însă în schimb riscă repercusiuni în propriile țări, din partea islamiștilor radicali. Dacă această spirală a atacurilor și contraatacurilor ar escalada, ar duce fără îndoială la știrbirea încrederii consumatorilor și afacerilor, care ar risca să pună capăt creșterii de 5 ani de pe bursele americane și europene.

Planul lui Victor Orban în România funcţionează! Adevărul despre locul în care Ungaria investeşte milioane...
Medicii au rămas șocați! Ce și-a introdus o femeie în organul genital întrece orice imaginație
FOTO. Sorana Cîrstea a eclipsat până și Turnul Eiffel! Apariție wow la Paris a iubitei...
„Scutul” natural împotriva ţânţarilor. Top 11 plante care alungă ţânţarii din casă
SCANDALOS! Actrița de filme pentru adulți cere despăgubiri de 5 milioane de dolari. Ce i...
Bomba anului: Simona Halep se mărită cu Toni Iuruc! Avem dovada: campioana radiază de fericire...
Horoscop duminică, 13 iunie. Scorpionii petrec timp cu persoana iubită
Ploile nu se opresc. ANM a emis o nouă avertizare meteo în aproape toată ţara
BANCUL ZILEI – Amantul soției vrea o mărire
O tânără care a dispărut acum 11 ani a fost găsită împreună cu iubitul în...
Medicii au rămas șocați! Ce și-a introdus o femeie în organul genital întrece orice imaginație
Noi tensiuni între MARILE PUTERI! Incidentul aerian dintre SUA și RUSIA care dă FIORI alianței...
Pepe aruncă bomba după divorţul de Raluca Pastramă: ”Mă însor din nou”
Florile și plantele pe care trebuie să le ții în casă. Aduc mult noroc și...
Kanye West a și uitat-o pe Kim Kardashian. Este uluitor cui i-a furat iubita!
Veste ȘOC în România: Cunoscuta jurnalistă A MURIT după un accident vascular
Lovitură cruntă pentru cei cu centrale de apartament! Vor fi intezise? Nu mai au nicio...
Bomba din filmele pentru adulți. Theo Rose a făcut marea dezvăluire
S-a prăbuşit City Insurance, cea mai mare companie de RCA! Tot managementul este suspendat, Fondul...
Cum arată maşina care sperie piaţa auto mondială, şi de care se tem chiar şi...