Cum au ajuns ouăle și iepurii simboluri ale Paștelui, deși n-au nicio legătură cu Învierea Mântuitorului. Originea unor tradiții vechi de secole

Ouăle și iepurii, deși sunt asociați cu Paștele în lumea modernă, n-au nicio legătură cu cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Potrivit tradiției, se sărbătorește Învierea Mântuitorului Iisus Cristos, la trei zile după ce a murit răstignit pe cruce.

Sărbătoarea a acumulat numeroase simboluri de-a lungul istoriei. Unele au fost de origine religioasă, altele au provenit din tradiții antice păgâne mai vechi, potrivit Il Post.  

Semnificația reală a Paștelui

Cele mai cunoscute simboluri pascale sunt ouăle și iepurii, elemente asociate frecvent cu renașterea și fertilitatea. Paștele este celebrat într-o zi de duminică pe durata anotimpului primăverii.

FLASH NEWS Undă verde pentru controversatul program SAFE. România va împrumuta aproape 17 miliarde de euro pentru apărare

19:42

ECONOMIE Economistul Cristian Socol relevă prăpastia economică dintre România și Polonia: „Experimentul a reușit, pacientul a murit”

19:40

Potrivit Evangheliilor din Noul Testmanent, în ziua care a urmat sabatului și Paștelui evreiesc, Maria Magdalena, Fecioara Maria, Maria, soția lui Cleopa, Ioana, soția lui Chuza, Maria, mama lui Iacob și Iosia, Salome, mama lui Iacob și Ioan, au descoperit Mormântul Gol al lui Cristos. Prima persoană căreia i s-ar fi înfățișat Cristos după Înviere a fost Maria Magdalena, femeia păcătoasă pe care a iertat-o.

Paștele este celebrat în mod separat de către catolici, protestanți și ortodocși, la date diferite. De obicei,  este sărbătorit în prima duminică de după prima lună plină de la echinocțiul de primăvară. Bisericile folosesc acest sistem de calcul de aproape 1.700 de ani.

Ouăle și iepurii de Paște

Ouăle au fost asociate încă din timpul babilonienilor cu renașterea. Primii creștini au vopsit ouăle cu roșu, pentru a aminti de sângele vărsat al lui Cristos pe cruce. În cea mai mare parte a anului, în special în perioadele de post, creștinilor li se interziceau să consume ouă și carne. Ouăle erau fierte și  conservate pentru a fi decorate la finalul postului pascal, chiar când erau preparate friptura de miel sau era fript peștele. În Duminica Paștelui, ouăle și carnea erau consumate.

Ouăle erau decorate cu cruci și alte simboluri religioase, precum peștele. Potrivit unui mit, Maria Magdalena i-ar fi arătat chiar împăratului roman Tiberius un ou și i-a spus că Cristos a Înviat.  Când împăratul a râs și i-a spus că nu crede, oul s-a făcut roșu.

Tradiția înroșirii ouălor s-a menținut până în ziua de azi în mai multe țări ortoxe din Europa de Est. Tradiția ouălor pascale s-a răspândit în toată Europa și în America de Nord.  De la începutul modernității, ouăle sunt vopsite în mai multe culori, iar comercianții scot la vânzare ouă din ciocolată încă din secolul 19.

În Europa de Nord și America,  s-a dezvoltat tradiția că iepurele de Paște care aduce cadouri copiilor cuminți. Jocul „vânătoarea de ouă” a devenit o tradiție populară în râdul copiilor care trebuie să caute ouăle ascunse ărinți în grădini sau în case. Iepurele, deși nu are nicio legătură cu Evangheliile, este asociat cu fertilitatea și cu renașterea naturii de la începutul primăverii. În antichitate, iepurele era considerat un simbol al fertilității datorită capacității sale ridicate de reproducere.

Sursa Foto: Hepta

Autorul recomandă: Paștele 2026 ar putea fi celebrat în România fără Lumina Sfântă de la Ierusalim din cauza Războiului din Iran