Decizia Chinei care provoacă îngrijorări vecinilor săi. Cea mai mare armată din lume a primit un buget imens

China a anunțat marți o creștere substanțială a bugetului militar din 2013, ceea ce poate spori îngrijorările în rândul vecinilor săi, îndeosebi având în vedere tensiunile teritoriale grave cu Tokyo, relatează AFP.

Bugetul pentru apărare chinez, al doilea cel mai mare din lume, după cel al Statelor Unite, a crescut în 2013 cu 10,7%, ajungând la 720,2 miliarde de yuani (88 de miliarde de euro).

Pentagonul și experții occidentali au explicat că, în realitate, bugetul militar alocat de către China depășește cu mult suma declarată.

Intervievat de AFP, Rick Fisher, reprezentant al International Assessment and Strategy Center, estimează că China a alocat peste 300 de miliarde de dolari (230 de miliarde de euro) Armatei Populare de Eliberare (APE), cea mai mare din lume, cu un efectiv de 2,3 milioane de militari.

TURISM Cât costă o zi în Vama Veche, fără cazare. Calcul complet: transport + mâncare + distracții, varianta economică și varianta premium

09:08

CONTROVERSĂ Moscova, conflictul din Ucraina și realitatea alternativă. Cum s-a transformat ideea de pace într-un prag psihologic letal pentru Putin

09:00

Acestă amploare se explică și prin programul spațial chinez, controlat de către armată și întreținerea arsenalului său nuclear.

„O asemenea creștere, de două cifre, nu este surprinzătoare”, a comentat Arthur Ding, expert din Taiwan pe probleme legate de armata chineză. „Creșterea economică a Chinei îi perimite să susțină o creștere de două cifre în bugetul său de apărare”.

Beijingul a mai anunțat marți un obiectiv de creștere a PIB de 7,5% pentru 2013.

Ding a declarat, cu toate acestea, că ” ampla modernizare și dezvoltarea echipamentelor de apărare ca navele de luptă, avioanele de vânătoare și transport, portavioanele, sistemele antisatelit, precum și dispozitivele terestre antirachetă, presupun investiții masive care vor mobiliza sume extravagante”.

Bugetul militar al Chinei a fost dezvăluit în ziua deschiderii sesiunii plenare a Adunării Naționale Populare (ANP, Parlament) și nu cu o zi înainte, așa cum era obiceiul în ultimii ani.

„Am intensificat pregătirile de luptă”, a amintit premierul în exercițiu Wen Jiabao, în fața celor 3.000 de delegați reuniți în Marele Palat al Poporului din piața Tiananmen.

„Ne vom consolida cu fermitate suveranitatea, securitatea și integritatea teritorială”, a declarat el.

Relațiile între China și Japonia sunt în prezent tensionate, din cauza unui conflict de suveranitate asupra unui mic arhipelag din Marea Chinei de Est, insulele Diaoyu (Senkaku pentru japonezi). China trimite regulat nave și uneori avioane de luptă în zonă, în pofida patrulelor forțelor armate și pazei de coastă japoneze.

Wen, care și-a pronunțat ultimul mare discurs în calitate de șef al Guvernului, a stabilit pentru noua echipă de conducere misiunea de ” a accelera modernizarea apărării naționale și a forțelor armate, construirea unei apărări naționale solide și unei armate puternice”.

China, care desfășoară mai multe programe militare emblematice și care se dotează cu produse de armament din ce în ce mai sofisticate, a anunțat în urmă cu un an o creștere a bugetului pentru apărare de 11,2% în 2012.

Marina chineză a achiziționat recent un nou tip de fregată invizibilă pe radar. În ianuarie, un avion de transport militar chinez cu patru motoare, denumit Y-20 a efectuat primul zbor.

În septembrie 2012, China a pus în serviciu primul său portavion, pe care au fost realizate primele aterizări ale avioanelor de vânătoare Shenyang J-15, versiunea chineză a modelului rus Suhoi Su-33. Rapiditatea progresului militar chinez i-a suprins pe specialiștii în apărare.

Armata chineză a mai dezvoltat o rachetă balistică intercontinentală, care poate lovi nave de război aflate la mii de kilometri distanță.

Beijingul susține că tehnologia sa militară este cu zeci de ani în urma celei a Statelor Unite și că modernizarea armatei are ca unic scop „apărarea” țării.

Această poziție este din ce în ce mai controversată, Beijingul dotându-se și cu armament de asalt.