O interdicție de călătorie emisă miercuri de președintele american, Donald Trump, va afecta în principal cetățenii din mai multe țări, mai ales din Africa și Orientul Mijlociu.
Cetățenii din douăsprezece țări se confruntă cu interdicții totale, care vor intra în vigoare începând de luni. Persoane din alte șapte țări vor fi, de asemenea, vizate de restricții parțiale.
Trump a descris chestiunea ca fiind una de securitate națională. El a menționat un atac recent asupra membrilor comunității evreiești din Colorado, care ar fi fost comis de un cetățean egiptean. Egiptul în sine nu se află, însă, pe listă, notează o analiză a jurnaliștilor de la BBC.
Începând cu 9 iunie, cetățenilor din 12 țări – Afganistan, Myanmar, Ciad, Congo-Brazzaville, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen – li se va interzice să călătorească în SUA.
Cei din alte șapte țări – Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan și Venezuela – vor fi supuși unei interdicții parțiale.
Există câteva excepții de la această nouă politică, printre care se numără sportivii care călătoresc pentru evenimente sportive majore, unii cu dublă cetățenie și cetățenii afgani care dețin vize speciale de imigrare.
Ordinul mai precizează că pot exista excepții „de la caz la caz”.
Alte motive invocate includ presupusa încălcare a regulilor privind vizele americane de către persoane din țările în cauză. Iată o privire mai atentă asupra unora dintre raționamentele președintelui american.
O serie de acuzații au fost formulate împotriva Afganistanului într-o proclamație prezidențială semnată de Trump. Documentul subliniază faptul că talibanii, care controlează țara, sunt un grup terorist global special desemnat (SDGT).
Această mișcare vine la doar câteva săptămâni după ce Administrația Trump a părut să semnaleze că situația s-a îmbunătățit în Afganistan, anunțând sfârșitul statutului de protecție temporară (TPS) pentru afganii care locuiesc în SUA.
Afganistanul este acuzat în continuare de Trump că nu are o autoritate centrală „competentă sau cooperantă” pentru eliberarea pașapoartelor sau a documentelor civile. Ca în cazul altor țări de pe lista lui Trump, este menționată și problema cetățenilor afgani care depășesc termenul de ședere.
Documentul semnat de Trump identifică Iranul ca fiind un stat sponsor al terorismului, o acuzație pe care națiunea din Orientul Mijlociu a respins-o anterior. SUA au acuzat anterior Teheranul pentru presupusa sponsorizare a unor grupări teroriste care operează în regiune, precum Hamas și Hezbollah.
Acum, Trump spune că țara este „sursa unui terorism semnificativ în întreaga lume”, nu cooperează cu SUA în ceea ce privește riscurile de securitate și „din punct de vedere istoric, nu a reușit să-și primească înapoi cetățenii”.
Această mișcare vine pe fondul unor dispute diplomatice între cele două părți cu privire la crearea unui nou acord privind capacitățile Iranului de a construi arme nucleare.
Motive similare sunt invocate și în cazul Somaliei. Țara est-africană este etichetată de Trump drept un „refugiu pentru teroriști”. La fel ca Iranul, este acuzată că nu își acceptă înapoi cetățenii atunci când aceștia sunt deportați din SUA.
Cu toate acestea, Trump a subliniat un alt aspect: „Somalia se diferențiază de alte țări prin măsura în care guvernul său nu are comandă și control asupra teritoriului său, ceea ce limitează foarte mult eficacitatea capacităților sale naționale în diverse privințe”.
Guvernul Somaliei, recunoscut la nivel internațional, se confruntă cu o provocare semnificativă din partea grupărilor islamiste. Acesta s-a angajat să „înceapă un dialog pentru a aborda preocupările ridicate” de Trump.
Libia, la rândul său, este citată în document pentru „prezența în mod istoric a teroriștilor”, care este prezentată ca o amenințare la adresa securității SUA. Libia și Somalia se numără, de asemenea, printre țările de pe lista lui Trump care au fost criticate pentru problemele referitoare la emiterea documentelor de călătorie.
Documentul subliniază că „sute de mii de imigranți haitieni au inundat în mod ilegal Statele Unite în timpul administrației Biden”.
Trump subliniază diverse riscuri pe care le-ar fi implicat acest lucru, inclusiv crearea de „rețele criminale” și creșterea numărului de persoane care nu părăsesc teritoriul american după expirarea vizelor.
Potrivit datelor oficiale, peste 852.000 de haitieni locuiau în SUA în februarie 2024. Mulți dintre ei au venit după cutremurul devastator din 2010 sau după ce au fugit de violența bandelor pentru care țara a devenit cunoscută în ultimii ani. Președintele SUA subliniază, de asemenea, lipsa autorității centrale în Haiti pentru chestiuni precum aplicarea legii.
Aceste țări sunt acuzate de Trump că au rate relativ ridicate de depășire a valabilității permisului de ședere în țară. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) definește „depășirea valabilității permisului de ședere” ca fiind atunci când o persoană care rămâne în SUA dincolo de perioada autorizată, fără dovezi ale aprobării vreunei prelungiri. „Rata” indică proporția de persoane care au depășit permisul de ședere.
Ciad, națiune din Africa Centrală, este remarcată pentru că a demonstrat „un dispreț flagrant față de legile privind imigrația din Statele Unite”, arată Trump.
Documentul evidențiază o rată de depășire de 49,54% în rândul ciadienilor cu vize de afaceri sau turistice în 2023. Congo-Brazzaville și Guineea Ecuatorială au rate de 29,63%, respectiv 21,98%.
Myanmar (denumit Ciad în documentul lui Trump) este acuzat în mod similar de rate ridicate de depășire a termenului de ședere.
Ca și în cazul altor țări de pe listă, inclusiv Iranul, țara este acuzată în continuare că nu cooperează cu SUA pentru a accepta cetățeni birmanezi deportați.
Pentru fiecare dintre aceste țări, prima acuzație făcută de Trump este că au o competență îndoielnică în emiterea pașapoartelor și a documentelor civile.
Eritreea și Sudanul sunt acuzate în continuare că au rate relativ ridicate de depășire a termenului de ședere. Eritreea este, de asemenea, acuzată că nu a pus la dispoziția SUA cazierul judiciar al cetățenilor săi și că refuză să accepte cetățeni deportați.
La fel ca Somalia, Yemenul este, de asemenea, acuzat că nu are control asupra propriului teritoriu. Și existența rebelilor huthi pe teritoriul yemenit a fost adusă în discuție ca fiind o amenințare la adresa securității Statelor Unite.
Cetățenii din alte șapte națiuni ale lumii se confruntă cu restricții parțiale anunțate de președintele american în cursul zilei de miercuri.
Venezuela este acuzată că nu are o autoritate centrală „competentă sau cooperantă” pentru eliberarea pașapoartelor și a altor documente de călătorie. Sunt menționate din nou acuzații de depășire a termenului de ședere și refuzul autorităților de la Caracas de a accepta persoane deportate.
Cuba este etichetată drept un alt „stat sponsor al terorismului”, o desemnare făcută de SUA în 2021, reconfirmată anul acesta și condamnată de Havana. Se menționează, de asemenea, un presupus refuz de a accepta persoane deportate, la fel ca și depășirea termenului de ședere de către cetățenii cubanezi.
Depășirea valabilității vizelor este din nou prezentată ca fiind problema-cheie în cazul altor state, cum ar fi Burundi, Laos, Sierra Leone, Togo și Turkmenistan.
Sursa foto: Shutterstock