„Epic Fury”. Sistem de apărare aeriană TOR-M1, furnizat Iranului de Rusia, distrus „chirurgical” de SUA. În 2020, rachete sol-aer trase de IRCG au doborât un avion de pasageri ucrainean

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a publicat pe contul său X o înregistrare video oficială care arată distrugerea unui sistem de rachete sol-aer (SAM) cu rază scurtă de acțiune TOR-M1, furnizat de Rusia, operat de forțele iraniene. Atacul a avut loc pe fondul intensificării operațiunilor americane și israeliene care vizează mijloacele de comandă, sisteme de rachete și apărare aeriană iraniene, în urma unei serii de atacuri cu rachete și drone lansate de Teheran în întreaga regiune.

Potrivit Army Recognition, CENTCOM a caracterizat atacul ca parte a eforturilor continue de a perturba și degrada capacitățile Iranului în materie de rachete balistice și de a proteja personalul american și forțele aliate.

• TOR-M1 9A331-1, cu denumirea de cod NATO SA-15 Gauntlet, este un sistem mobil integrat de rachete de apărare sol-aer, proiectat și fabricat de Industria de Apărare din Rusia.
• TOR-M1 este destinat apărării eficiente a trupelor, instalațiilor civile și industriale împotriva armelor de atac aerian actuale și viitoare, în principal arme de înaltă precizie, precum și împotriva aeronavelor, elicopterelor, rachetelor de croazieră, bombelor aeriene ghidate și dronelor.
• Componenta de bază a sistemului TOR-M1 este un vehicul de luptă montat pe un șasiu pe șenile de tip cross-country din categoria de greutate intermediară.
• Vehiculul de luptă TOR-M1 poate detecta ținte aeriene în mișcare și poate lansa rachete de apărare aeriană către două ținte cu cea mai mare amenințare dintr-o scurtă oprire.

TOR-M1 poate fi transportat cu orice tip de transport, inclusiv cu aeronave.

„Neutralizarea acestor sisteme, condiție prealabilă pentru operațiuni aeriene deasupra teritoriului iranian”

Sistemul TOR-M1 este capabil să funcționeze într-un mediu intens de bruiaj aerian.

• Vehiculul de luptă TOR-M1 poate funcționa autonom, tragând din poziții staționare sau în mișcare.
• Timpul de configurare este estimat la 3 minute, iar timpul de reacție tipic, de la detectarea țintei până la lansarea rachetei, este de 5-8 secunde.
• Timpul de reacție poate varia de la 3,4 secunde pentru poziții staționare până la 10 secunde în mișcare. Fiecare unitate de foc poate ataca și lansa rachete împotriva a două ținte separate.

CENTCOM a acuzat Iranul că continuă să lanseze rachete balistice „în mod rău intenționat” asupra locațiilor militare și civile și a subliniat că forțele americane vor continua să vâneze infrastructura de lansare care permite aceste atacuri, adăugând că hotărârea americană „nu a fost niciodată mai puternică”.

„Iranul continuă să lanseze cu intenție răuvoitoare rachete balistice, vizând fără discriminare locații militare și civile din întreaga regiune. Forțele americane continuă să urmărească eliminarea acestei amenințări. După cum a spus președintele, hotărârea noastră nu a fost niciodată mai puternică”, au transmis reprezentanții CENTCOM.

Secvența vizuală arată o armă de precizie care lovește un vehicul de apărare aeriană cu șenile, echipat cu radar, la câteva momente după ce a tras, sugerând un efort deliberat de a suprima activele de apărare punctuală care protejează unitățile de rachete balistice sau alte noduri de mare valoare.

„Dintr-o perspectivă operațională americană, neutralizarea acestor sisteme este o condiție prealabilă pentru operațiuni aeriene susținute deasupra teritoriului iranian și pentru protejarea aeronavelor americane și ale coaliției care aplică campania actuală”, notează Army Recognition.

Zborul 752. Tragedia din 2020

De la intrarea în serviciu în Iran la mijlocul anilor 2000, sistemul Tor-M1 a ocupat o poziție proeminentă în rețeaua integrată de apărare aeriană a țării. Echipajele iraniene antrenate în Rusia au fost printre primele care au operat sistemul, care a fost rapid încorporat în exercițiile Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și în primele teste cu foc real anunțate în 2007.

Bateriile TOR-M1 au fost ulterior poziționate pentru a apăra situri de mare valoare, inclusiv instalații nucleare și centre de comandă strategică, formând un strat defensiv interior sub sistemele S-200, S-300 și Bavar-373 cu rază lungă de acțiune.

Sistemul a jucat, de asemenea, un rol într-unul dintre cele mai tragice incidente de apărare aeriană din Iran.

Anchetele internaționale și iraniene au stabilit că o unitate TOR-M1 operată de personalul IRGC a lansat din greșeală două rachete care au doborât zborul PS752 al Ukraine International Airlines în apropiere de Teheran în ianuarie 2020, ucigând toate cele 176 de persoane aflate la bord.

Rachetele au fost trase asupra aeronavei de către IRGC în contextul tensiunilor sporite dintre Iran și Statele Unite.

Incidentul a avut loc la cinci zile după ce Statele Unite l-au asasinat pe Qasem Soleimani – general-maior iranian – și la câteva ore după ce Iranul a ripostat prin Operațiunea „Martirul Soleimani”, în cadrul căreia IRGC a lansat o duzină de rachete balistice asupra forțelor americane; atât asasinatul, cât și atacurile cu rachete au avut loc în Irak.

TOR-M1 este conceput special pentru a contracara amenințările de joasă altitudine

La nivel tactic, distrugerea unui sistem de apărare aeriană de tip TOR, aflat în serviciul Iranului, subminează rețeaua defensivă locală care protejează lansatoarele de rachete balistice, nodurile de comandă și centrele logistice de operațiunile aeriene americane și aliate.

TOR-M1 este conceput special pentru a contracara amenințările de joasă altitudine, cum ar fi munițiile și dronele de distanță, capabilități pe care SUA le utilizează pe scară largă în campaniile de atac.

Eliminarea uneia dintre aceste baterii diminuează probabilitatea ca echipajele iraniene de apărare aeriană să poată intercepta munițiile care sosesc sau să provoace aeronavele de atac care operează în spațiul aerian contestat.

„Pentru echipajele aeriene americane, fiecare lansator Tor neutralizat lărgește efectiv coridorul de siguranță relativă, oferind o manevrabilitate mai mare, o autonomie mai lungă a misiunii deasupra țintelor și un risc operațional redus pentru misiunile care vizează protejarea forțelor terestre și a populațiilor partenere”, mai notează Army Recognition.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Rusia nu învinge Ucraina de 4 ani, dar FSB, GRU și SVR au fost menajate. Raționamentul lui Putin și „trauma istorică” a anilor `90: „Imperiul rus a fost distrus de revoluționari, în complicitate cu Occidentul trădător”
• Zelenski, după 4 ani de război cu Putin: „Lukașenko e complice, poporul din Belarus nu este, deocamdată” / „M-a sunat la începutul invaziei, și-a cerut scuze, nu am avut cea mai plăcută conversație”
• După patru ani, Gândul prezintă și o altă față a războiului: Lupta cu adevărul. Titluri de presă, la limita rațiunii, au marcat și ele anii care au trecut. Murăturile care au dărâmat drone, capra eroină, fantoma din Kiev, fursecurile otrăvitoare, cancerul lui Putin sunt doar câteva care au intrat deja în folclor
• În plină tensiune cu SUA, au bătut palma pentru 500 milioane euro. Rusia livrează Iranului încă 5 elicoptere de atac Mi-28NE Night Hunter. „Efortul Teheranului de a reconstrui capacitățile de atac la joasă altitudine, sub tutela Moscovei”
• Patru ani de război în Ucraina, aproape două milioane de morți, cheltuieli astronomice și perspective sumbre. Va fi sau nu va fi pace în 2026?