Europarlamentarii, inclusiv cei români, au un număr suspect de mare de asistenți. Situația a atras atenția autorităților

Președintele Parlementului European, Martin Schulz, a sesizat, luna trecută, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în urma unor suspiciuni privind activitatea a 20 de asistenți ai europarlamentarilor din Frontul Național (FN).

Potrivit Euroactiv, Parlamentul European suspectează faptul că aceștia, deși plătiți din banii alocați de Legislativul de la Strasbourg, se ocupau în realitate cu activitățile interne ale formațiunii franceze.

În urma unor prime verificări, s-a descoperit că aceștia erau înregistrați la sediul FN din Nanterre (Hauts-de-Seine) și figurau în organigrama partidului.

FLASH NEWSPremierul Luca Niculescu, întâlnire cu Elbridge Colby, subsecretar pentru Politica de Apărare al SUA. Care au fost principalele subiecte abordate

11:01

EXCLUSIVAdrian Năstase dezvăluie ce i-a spus Traian Băsescu la o petrecere privată: „Adriane, să știi că nu eu ți-am făcut dosarele, ci Coldea”.

11:00

Surse judiciare franceze au precizat pentru Euractiv că, după ce a fost sesizat OLAF, Parchetul de Paris a deschis, pe 24 martie, o anchetă preliminară în cazul asistenților Frontului Național.

Justiția franceză poate cerceta cazul ca urmare a faptului că sediul PE se află în Franța, la Strasbourg.

„Dacă ancheta preliminară confirmă suspiciunile președintelui Parlementului European, va fi demarată o anchetă penală”, a precizat Parchetul de la Paris pentru Euractiv.

Publicația precizează că problema ar putea lua amploare, întrucât Frontul Național nu este singura formațiune din PE ce prezintă suspiciuni privind numărul și activitățile asistenților.

De altfel, presa ungară scrie că OLAF a deschis o anchetă împotriva europarlamentarului Jobbik Béla Kovács și a fostului eurodeputat Csanád Szegedi, suspectați de fraudă.

Portalul Origo, citat de politics.hu, susține că cei doi ar fi angajat asistenți parlamentari doar pe hârtie.

Totodată, ei ar fi invitat la Parlament numeroși vizitatori, inclusiv studenți din Transilvania și vestul Ucrainei, pe care i-au cazat în hoteluri ieftine, dar au decontat hoteluri scumpe.

Csanád Szegedi a declarat că acuzațiile sunt nefondate, iar Béla Kovács a precizat pentru Origo că nu a fost contactat de OLAF în legătură cu investigația declanșată împotriva sa.

Și cotidianul Le Monde notează că scandalul asistenților angajați de europarlamentari s-ar putea extinde. Astfel, potrivit unor surse, un eurodeputat, al cărui nume nu a divulgat, ar fi avut, în 2013, 43 de colaboratori locali, iar 84 dintre cei 751 de europarlamentari ar fi avut, fiecare, peste 10 asistenți în țările lor de origine.

Eurodeputatul Gilles Pargneaux, care a menționat chestiunea într-un raport privind cheltuielile Parlamentului European în 2013, a explicat că fenomenul are legătură cu campania pentru alegerile europarlamentare din 2014.

Potrivit raportului, care urmează să fie dezbătut în ședința plenară a PE din aprilie, cei 751 de europarlamentari au, în medie, 6,34 asistenți locali și 2,33 asistenți acreditați. În timp ce aceștia din urmă îi ajută pe membrii PE în activitățile lor din Bruxelles și Strasbourg, cei locali rămân în țările de origine unde mențin legătură cu alegătorii.

Însă, notează Le Monde, există cazuri în care numărul asistenților locali este prea mare, iar justificarea este greu de găsit.

Belgianul Gérard Deprez de la ALDE atrage atenția unui alt aspect. Potrivit unor date din februarie 2015, peste 50 de europarlamentari nu au niciun singur asistent acreditat, bazându-se doar pe cei locali. „Nu e posibil să te ocupi cu adevărat de chestiuni legislative, să participi la comisii, să depui amendamente, fără să ai asistenți la Bruxelles sau la Strasbourg”, susține acesta.

Deprez constată că acest fenomen se înregistrează în special la formațiunile eurosceptice, mai puțin interesate de procesul legislativ european. Astfel, grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD), condus de britanicul Nigel Farage, are 47 de asistenți acreditați și 181 locali. În cazul eurodeputaților neafiliați (în rândul cărora se află și cei ai Frontului Național) există 77 de asistenți acreditați, față de 155 de plan local.

Cel mai important partid din Parlamentul European, PPE are 494 de asistenți acreditați și 591 locali, social-democrații au 420 acreditați și 409 locali, iar verzii 120 acreditați și 123 locali.

Cea mai mare discrepanță se înregistrează în cazul europarlamentarilor lituanieni, unde, în total, la 138 de asistenți locali există doar 17 acreditați. „Campion” este liberalul Antanas Guoga, cu 20 de asistenți în Lituania și 3 la Bruxelles.

Și polonezii „stau bine” la acest capitol”: 432 de asistenți locali și 86 acreditați. Ies în evidență Ryszard Czarnecki, Andrzej Duda și Janusz Wojciechowski care au, fiecare, între 15 și 17 asistenți în Polonia.

Potrivit informațiilor de pe site-ul PE, cei 31 de eurodeputați români au 82 de asistenți acreditați și 127 locali. Cei mai mulți asistenți îi are independentul Mircea Diaconu: 2 acreditați și 13 locali.

Liberalul Daniel Buda are și el 14, dintre care 11 în țară, iar social-democratul Victor Negrescu are 13, dintre care 10 locali.

La polul opus, sunt europarlamentari cu câte trei asistenți: Ramona Mănescu, Damian Drăghici și Claudiu Ciprian Tănăsescu sau patru: Monica Macovei, Sorin Moisă, Ioan Mircea Pașcu, Daciana Sârbu, Claudia Țapardel și Renate Weber.

În total, în 2013, europarlamentarii aveau 1.785 de asistenți acreditați și 4.860 locali.

Euractiv notează că după europarlamentarele de anul trecut numărul a scăzut, în prezent numărul celor acreditați fiind de 1.716, în timp ce asistenții pe plan național sunt în număr de 2.246.

Fiecare parlamentar primește lunar 21.349 pentru a-și plăti asistenții. Dacă pentru cei acreditați există un anumit plafon de salarizare și se ține cont de competențe și experiență, în cazul celor locali se aplică grilele de salarizare naționale, iar PE nu are niciun fel de control asupra modului în care și cu cât sunt plătiți.