FAȚA NEVĂZUTĂ a crizei migranților. Cine câștigă de pe urma dramei refugiaților

FAȚA NEVĂZUTĂ a crizei migranților. Cine câștigă de pe urma dramei refugiaților
Publicat: 16/09/2015, 20:34

Această migrație masivă de persoane a dat naștere unei industrii de care profită de la micile magazine din Grecia până la marile fonduri de investiții: business-ul migrației. Companiile încearcă să profite fie printr-o strategie pe termen lung, de atragere de noi clienți la un moment dat din rândurile refugiaților, fie prin servicii pe care guvernele nu le oferă pentru că nu pot sau nu doresc să facă acest lucru. Multe din aceste activități economice au fost criticate de organizațiile care apără drepturile omului.

Companiile se apără. „Datorită implicării noastre acesta (n.r. – administrarea taberelor de refugiați) este un serviciu mai eficient și mai bun”, a declarat, pentru WSJ, Guy Semmens, partener în compania de investiții elevețiană Argos Soditic, care a investit în ORS Service AG, organizație care a înregistrat venituri de aproape 100 milioane de dolari în 2014, față de 33 milioane în 2007. Șeful ORS, Stefan Moll-Thissen, nu a vrut să spună ce profit a înregistrat. ORS Service AG este controlată, din 2013, de Equistone Partners Europe Ltd, care are investiții și în fondurile de pensii din SUA.

Serviciile nu sunt, însă, se pare, chiar atât de eficiente și bune. La o tabără operată de ORS într-o fostă școală militară din Austria condițiile au fost descrise de agenția de refugiați a ONU ca fiind „sub demnitatea umană”. Școala poate găzdui 1.800 de persoane, dar a ajuns să ofere adăpost pentru în jur de 4.500 în ultimele luni. Mii de oameni au fost forțați să doarmă afară, sunt puțini angajați, iar serviciile medicale disponibile sunt insuficiente. „Situația este complet inacceptabilă”, spunea Heinz Patzelt, șeful Amnesty International în Austria.

ORS a primit în 2014 aproximativ 24 milioane de euro de la guvernul austriac pentru a administra aceste tabere. Moll-Thissen s-a apărat și a spus că a mărit numărul de angajați din tabără cu 50% în ultimele luni.

Un purtător de cuvând al guvernului austriac a spus că statul este mulțumit cu activitatea ORS Service și că va continua să își onoreze contractul. Printre obligațiile contractuale ale ORS se numără lecții de germană pentru refugiați și să-i învețe pe aceștia valorile austriece, precum punctualitatea.

Operatorii telecom nu au ratat nici ei ocazia

În Germania, compania Air Berlin PLC a primit anul trecut 350.000 de dolari de la stat pentru a-i transporta înapoi acasă pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse. În Suedia, statul i-a plătit unei firme 900.000 de dolari pentru a analiza limbile vorbite de imigranți, astfel încât autoritățile să știe dacă aceștia vin de acolo de unde spun că vin.

În Atena, o agenție Western Union a distribuit către refugiați în jur de 20.000 de euro pe zi, bani veniți de la rude. La toate aceste tranzacții, agenția a primit un comision. „Fac de două ori mai mulți bani ca anul trecut”, a declarat Mohammed Jafar, proprietarul acesteia, care este de origine afgană. „Nu aș face acești bani în nicio altă țară europeană”, a mai spus Jafar.

Pe insulele grecești estice din Marea Egee, unde imigranții ajung prima dată via Turcia, au debarcat aproximativ 290.000 de oameni de la începutul anului, majoritatea (70%) din Siria. Micile magazine de pe insulele Lesbos, Kos și Samos le vând acestor oameni corturi, pături, saci de dormit, lanterne, baterii, hrană și băuturi. Michalis Michalakellis, care deține un magazin de suveniruri lângă port în Lesbos, spune că în fiecare zi are în jur de 200 de clienți. „Sunt bani buni”, a spus Michalakellis.

De pe urma afluxului mare de refugiați beneficiază și hotelierii. Mulți imigranți provind din familii din clasa de mijloc sau bogate și își permit să se cazeze la hotel. Potrivit unui angajat de la un hotel de trei stele, mulți sirieni nu numai că plătesc cazarea fără a negocia, dar fac și cheltuieli suplimentare cu micul dejun și produse din frigiderele din camere.

Nici operatorii telecom nu au ratat ocazia de a exploata o nouă sursă de venituri. Au început să le vândă refugiaților SIM-uri europene. Luna trecută, Cosmote a trimsi agenți de vânzări la centrele de imigranți și în porturi. Aceștia le ofereau cartele de 12 euro cu planuri concepute special pentru refugiați. Câteva zile mai târziu, Vodafone și-a trimis proprii oameni pe teren, cu cartele de 10 euro.

Extrabanca, o bancă italiană specializată pe non-europeni, a intrat și ea în scenă. Instituția oferă consultanță pentru refugiați în ceea ce privește cererile de azil, în speranța că aceștia vor deveni clienți după ce se vor stabili în Italia.

Miercuri, au avut loc confruntări între refugiați și polițiștii maghiari, la granița dintre Ungaria și Serbia. Autoritățile au intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, după ce mulțimea de imigranți și refugiați a încercat să forțeze frontiera. Serbia a condamnat dur intervenția autorităților maghiare și un ministru sârb a venit la fața locului, cerându-le imigranților să meargă în cel mai apropiat oraș sârbesc, pentru a se odihni și a se aproviziona. Autoritățile maghiare arată că 20 de polițiști au fost răniți și că doi copii au fost aruncați peste gardul de sârmă, primind îngrijiri medicale în Ungaria. Tot miercuri, Ungaria a anunțat, fără să consulte partea sârbă, că închide pentru 30 de zile punctul de trecere a frontierei Roszke-Horgos.